Companii germane de top din România au prezentat, în cadrul întâlnirii cu cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, o serie de propuneri pentru o mai bună valorificare a potențialului de afaceri al României, precum și pentru îmbunătățirea cadrului general de afaceri la nivel european. Masa rotundă, organizată de AHK România la sediul său, a reunit reprezentanți ai companiilor din sectoare precum energie, cercetare-dezvoltare și inovare, auto, apărare, digitalizare, agricultură și retail.

„Germania și România au o relație comercială și investițională strânsă. Germania este cel mai mare partener comercial și investitor în România și suntem mândri că această relație continuă să prospere. Prin intermediul Consiliului de cooperare germano-român, dezvoltăm noua platformă economică pentru conectarea afacerilor noastre, având o abordare bazată pe proiecte, astfel încât să identificăm mai multe oportunități interesante de afaceri pentru ambele părți. Este o poveste de succes pe care sperăm să o vedem dezvoltându-se și mai puternic în viitor,” a declarat Olaf Scholz.

Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul de Administrație al AHK România, moderator al mesei rotunde, a subliniat că România trece printr-un proces de schimbări economice, provocare ce o transformă într-un amplasament de afaceri tot  mai ecologic și mai digital. „AHK România este parte a procesului de transformare și am dori să continuăm acest dialog  între Germania și România, pentru a vedea mai în detaliu care sunt perspectivele relațiilor noastre bilaterale”, a adăugat Sebastian Metz.

La rândul său, președintele AHK, Andreas Lier, a declarat că anunțuri noi de investiții se fac aproape în fiecare săptămână. El a menționat câteva motive care stau la baza acestor investiții: creșterea economică constantă din ultimii ani (sunt rate de creștere cuprinse între 3 și 5%), locația atractivă cu o economie diversificată, prezența unor industrii puternice cum ar fi cea auto (România fiind pe locul șase în Europa, înaintea Italiei și Ungariei), industria energetică, de IT, agricultura, forța de muncă bine pregătită, apartenența la UE și NATO etc.

„Condițiile-cadru în context național și european trebuie să fie dezvoltate în continuare pentru a valorifica toate oportunitățile”, a conchis acesta.

Directorii companiilor i-au transmis cancelarului Scholz că sunt mulțumiți în general de rezultatele lor în România; cu toate acestea au prezentat câteva necesități pentru ca activitatea lor să se desfășoare în condiții cât mai bune.

În ceea ce privește energia și gazele naturale, reprezentanții companiilor au declarat că investițiile în acest domeniu sunt foarte atractive, deoarece România are rezerve de gaze naturale pentru câteva decenii, care, împreună cu hidrogenul, vor sta la baza transformării „verzi” a producției de energie. Cu toate acestea, din cauza vitezei de creștere a producției din surse regenerabile, estimate să se dezvolte  în continuare în următorii 10 ani, este nevoie de mai mult timp și mai ales de investiții pentru pregătirea rețelei încât aceasta să poată absorbi energia disponibilă. Prin urmare, ei au solicitat un cadru de reglementare a energiei care să sprijine mai mult investițiile.

În plus, este mare nevoie de soluții digitale pentru a aborda problemele legate de securitatea cibernetică a rețelelor de distribuție, mai ales în contextul războiului care se desfășoară la granițele României.

Companiile care activează în domeniul cercetării-dezvoltării și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele creșteri de taxe, din cauza deficitului bugetar ridicat. Dacă acest lucru se va întâmpla, sectorul tehnologic va fi foarte afectat. De asemenea, ele au solicitat reglementări mai bune la nivelul Uniunii Europene în privința protecției datelor referitoare la vehicule.

Companiile din domeniul digitalizării ar dori ca tehnologiile inovatoare să fie mai mult luate în considerare la nivelul UE, prin prisma cheltuielilor  de capital.

„Ne-am dori o abordare în care să se discute despre noile instrumente digitale ce pot impulsiona inovarea, tehnologia și inteligența artificială. Poate la nivelul UE s-ar putea lua în considerare să ni se acorde fie un regim preferințial, fie fonduri, sau ne fie facilitată deschiderea către piețe”, au solicitat acestea.

Sectorul alimentar din România este în plină dezvoltare și are nevoie, de asemenea, de investiții, dacă România dorește să importe mai puțin din străinătate. Unul dintre domeniile vizate este rețeaua de irigații, în contextul în care partea de sud-est a țării este afectată de secetă, ceea ce pune în pericol 5% din producția agricolă. În plus, reprezentanții sectorului au adăugat că există oportunități de afaceri pentru companiile germane, de a investi în România în domeniul procesării alimentelor.

Toți reprezentanții companiilor au subliniat importanța unui cadru legal fiscal predictibil și după acest an electoral 2024.