Trebuie să fim atenți când ne asumăm ținte în zona de mediu, pentru că există un echilibru fin, şi nu vrem să punem în dificultate competitivitatea României, a declarat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, referitor la noua variantă a Planului Național Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC).

„Aşa cum ştiți, este un echilibru fin între a ne asuma ținte extrem de ambițioase în zona de mediu şi a pune în dificultate competitivitatea României. De asemenea, am văzut şi în ultimul Raport Draghi faptul că, la nivel european, competitivitatea continentului este în dificultate în acest moment. Deci noi trebuie să fim atenți. Pe de o parte, sigur că ne dorim să avem un mediu curat, să lăsăm asta generațiilor viitoare, dar continui să susțin că, cel puțin în sectorul energetic, avem securitate, competitivitate şi abia pe locul trei „verde””, a spus Burduja, în marja unui forum de specialitate pe teme de securitate cibernetică.

Pe de altă parte, întrebat despre prețul energiei de pe piața de echilibrare, care a depăşit 100.000 de lei/MWh, ministrul de resort a precizat că este vorba despre „o eroare de algoritm”, conform Agerpres.

„Am discutat cu domnul Ivan, de la Dispeceratul Energetic Național, care se ocupă de piața de echilibrare, şi mi-a explicat că este practic o eroare de algoritm. Nu s-a plătit şi nu se va plăti acel preț. Deci, este pur şi simplu o formulă greşită. E o platformă nouă pe care ei au implementat-o de vara aceasta. Nu este un preț real, ci este o chestiune tehnică, o eroare tehnică”, a explicat oficialul.

Ministerul Energiei a anunțat, marți, într-un comunicat de presă, că a publicat a doua versiune actualizată a PNIESC, document care include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluții inovatoare în toate sectoarele economice.

Potrivit sursei citate, România îşi propune să atingă neutralitatea climatică înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050, iar până în 2030 să asigure 38% din consumul final brut de energie din surse regenerabile.

Printre obiectivele-cheie ale planului se numără reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, şi atingerea neutralității climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050.

Planul revizuit, ce va fi trimis Comisiei Europene, include măsuri pentru reducerea emisiilor în sectoare esențiale precum energie, transport, locuire şi industrie, şi urmăreşte implementarea unor soluții tehnologice avansate, cum ar fi utilizarea hidrogenului regenerabil şi eficientizarea energetică.