România poate beneficia, până în 2035, de minimum 3 GW și maximum 7 GW de energie eoliană offshore (OSW), se arată într-un nou studiu realizat de Banca Mondială cu fonduri europene, în urma unui contract semnat de Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și cu aportul BVG Associates, CMS și ISPE.

”România are deja 3 GW de capacitate eoliană instalată pe uscat și o resursă eoliană offshore suficient de puternică ce ar putea produce mai multă energie decât va avea nevoie România vreodată. Acest raport evidențiază potențialul pentru o capacitate OSW de până la 7 GW, situată la cel puțin 50 km de țărm și în mare parte în ape relativ puțin adânci, care ar putea fi construită de la începutul anilor 2030, folosind instalațiile portuare bine echipate ale României, lanțul de aprovizionare bazat pe industria oțelului și muncitori locali”, se arată în raport.

Capacitatea operațională OSW în UE a totalizat aproximativ 31 GW la sfârșitul anului 2022. Strategia UE 2020 a Comisiei Europene pentru a valorifica potențialul energiei regenerabile offshore pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic a stabilit obiective la nivelul UE de cel puțin 60 GW de capacitate OSW până la sfârșitul anului 2030 și 300 GW până la sfârșitul anului 2050, Marea Neagră fiind desemnată drept unul dintre cele cinci bazine maritime cheie pentru dezvoltarea OSW.

Oportunitatea și impactul potențial al eolianului offshore în Romania

OSW poate oferi României o sursă locală, la prețuri competitive, la scară largă și curată de electricitate și locuri de muncă pe termen lung. Pentru a beneficia pe deplin de resursele de care dispune România, necesită:

• Claritate privind strategia și politica energetică, inclusiv obiectivele pentru implementarea OSW până în 2035.
• Stabilirea zonelor energetice OSW în cele mai potrivite locații din punct de vedere tehnic, comercial, punct de vedere ecologic și social.
• Dezvoltarea unei noi legi OSW care să definească cadrele pentru acordarea de licențe de explorare, leasing, autorizare și preluare a producției.
• Modernizări semnificative și direcționate ale rețelei de transport, atât pentru a transfera energie de la OSW proiecte și, eventual, pentru a sprijini producția, stocarea și utilizarea hidrogenului verde; şi
• Sprijin pentru domenii cheie ale lanțului de aprovizionare din România, pentru a permite exportul, precum și producția pentru proiecte interne. Cheltuielile de capital (CAPEX) pentru scenariul de creștere optim până în 2035 ating aproximativ 19 miliarde de euro.

Scenariile de creștere minim și optim

România are o resursă eoliană de viteză medie pe care Programul de Asistență pentru Managementul Sectorului Energetic (ESMAP) al Băncii Mondiale o caracterizează ca având un potențial tehnic de 76 GW (22 GW folosind fundații fixate pe fundul mării și 54 GW folosind fundații plutitoare).

• Scenariul de creștere scăzută presupune dezvoltarea OSW în conformitate cu intenția existentă a guvernului în ceea ce privește sursele regenerabile, unde 3 GW OSW furnizează 16% din necesarul de energie electrică al României până în 2036.
• Creștere ridicată, care presupune instalarea de 7 GW OSW, unde OSW furnizează 37% din necesarul de energie electrică al României până în 2036.

În scenariul de creștere mare, se instalează o nouă capacitate în fiecare an, atingând o rată medie de instalare de 1,5 GW pe an până în 2035.

Diferența cheie este că, în scenariul de creștere ridicată, va exista de 2,3 ori capacitatea instalată până la sfârșitul anului 2035, comparativ cu scenariul de creștere scăzută, și va avea ca rezultat o reducere mai mare a costurilor, de 3,7 ori mai mulți ani de muncă echivalent cu normă întreagă locală (FTE) și de 3,7 ori valoarea adăugată brută locală (VAB) până în 2035.

Locuri de muncă locale și valoarea adăugată brută locală:

• Piața locală mai mare, cu vizibilitate bună, permite mai multe investiții și optimizare a lanțului de aprovizionare local, precum și un anumit export pe piața regională și globală.
• Acest lucru creează de 1,5 ori mai mulți ani de locuri de muncă locale FTE per MW instalat.
• Cu de 2,3 ori mai mulți MW instalați până în 2035, aceasta înseamnă că sunt creați de 3,7 ori mai mulți ani de locuri de muncă FTE și aproximativ aceeași creștere a VAB local.

Se presupune că primele proiecte vor fi instalate în 2029, totuși, ”scenariile arată capacitatea instalată cât mai curând posibil la momentul definirii acestora. Pe baza experienței de pe alte piețe, este mai probabil capacitatea să fie instalată 2 sau 3 ani mai târziu. Momentul va depinde atât de durata proceselor de dezvoltare ale proiectului, cât și de timpul de implementare a legislației primare și secundare”, relevă studiul.

Ce spune Ministerul Energiei

”O nouă zi cu vești bune de la Ministerul Energiei. Astăzi a fost lansat public raportul Băncii Mondiale cu privire la potențialul energiei eoliene din Marea Neagră pentru România, după un efort de doi ani de zile, susținut integral din fonduri nerambursabile puse la dispoziție de Comisia Europeană (DG Reform). Experți de talie mondială au analizat în premieră zona economică exclusivă românească din Marea Neagră, iar datele sunt fascinante: potențial total de 76GW — 22GW pe platformă fixă și 54GW plutitoare; viteza vântului de 7,5-8 m/s; posibilitatea de a dezvolta proiecte între 3GW și 7GW până în 2035”, se arată în comunicatul ME.

”Vorbim despre investiții între 9 și 19 miliarde de euro, care vor asigura între 16 și 37% din necesarul de energie electrică al României. Se vor crea între 21.000 și 77.000 de locuri de muncă bine plătite, iar porturile Constanța, Midia și Mangalia vor putea deveni hub-uri pentru producția și furnizarea de echipamente pentru centralele eoliene offshore din întreaga regiune”, susține ministrul Sebastian Burduja.

”Am reușit anul acesta să adoptăm legea energiei eoliene offshore, România devenind prima țară din bazinul Mării Negre cu un cadru legal clar și atractiv pentru investitori. Suntem cu câțiva pași înaintea tuturor celorlalte state din regiune și trebuie să menținem tempoul. Dacă vom fi în continuare primii, avem oportunitatea să devenim hub pentru întreaga regiune și să ne jucăm până la capăt rolul de lider în asigurarea securității și independenței energetice.

Energia eoliană offshore este verde, la un preț competitiv și cu efecte mari de multiplicare în economia locală. Anul viitor, cu sprijin continuu de la Banca Mondială, Comisia Europeană și Departamentul de Stat al SUA, vom finaliza studiul privind amplasamentele optime pentru viitoarele centrale eoliene. Estimăm punerea în funcțiune a primelor capacități până în 2032, iar ținta ambițioasă este de 7GW până în 2035.

La fel de important este proiectul interconectorului est-vest în curent continuu (HVDC), pentru care deja lucrăm la studiul de fezabilitate. Acesta va fi vital pentru a evacua energia produsă în centralele eoliene offshore din Marea Neagră, dar și în viitoarele reactoare 3 și 4 de la Cernavodă, pe care le vom finaliza tot în orizontul de timp 2031-2032.

Sunt încrezător că vom fi prima țară care beneficiază de energia eoliană din Marea Neagră, cu sprijinul partenerilor noștri strategici, cărora le mulțumesc pentru tot sprijinul de până acum. Noi continuăm, cu viziune și ambiție, cu viteză și perseverență, cu energie pentru o nouă Românie”, a mai adăugat ministrul de resort.