Bulgaria și Grecia sunt în urmă atunci când vine vorba de punerea în aplicare a legislației energetice a UE și integrarea cu piața energetică europeană. Aceste două țări ilustrează dificultățile construirii unei Uniuni Energetice, scrie Euractiv.com.
Bulgaria și Grecia au medii politice distincte: prima a fost membru al blocului economic comunist Comecon, în timp ce cea din urmă a fost un membru al UE fără graniţă directă cu restul Uniunii. Dar ele împărtășesc practici „bizantine” care au contribuit la menținerea în viață a monopolurilor și rezistă normelor de liberalizare a energiei impuse de UE.
Ambele țări sunt, de asemenea, într-o situație economică dificilă; o mare parte din populația lor nu dispune de mijloacele financiare pentru a încălzi locuinţele în mod corespunzător pe timpul iernii. O diferență importantă pare să fie accea că Bulgaria pare dispusă să respecte normele UE, în timp ce guvernul condus de Syriza în Grecia este imprevizibil.
În ceea ce privește politica referitoare la gaze, Comisia Europeană a subliniat faptul că Grecia și Bulgaria primesc gaze furnizate în principal de Rusia, și că, în caz de întrerupere, acestea sunt primele afectate. Deci, există o nevoie esențială pentru diversificare în regiune, iar lipsa de conexiuni nord-sud reprezintă o altă problemă.
Este important de subliniat faptul că linia principală de transport care duce gaze naturale din Rusia prin Ucraina, Moldova și România în Bulgaria, Grecia și Turcia, nu este operată în conformitate cu legislația UE (fără a oferi acces terților, fără separare, fără flux invers).
Rusia a redirecționat, de asemenea, această conductă sub motiv politic, din Bulgaria spre Turcia și Grecia. Proiectul South Stream a fost abandonat și este înlocuit cu un Stream turc, urmat de o conductă între țări prietene Rusiei, cum ar fi Grecia, Macedonia, Serbia și Ungaria.
Regiunea este moderat interconectată- o moștenire istorică. Companiile de furnizare a energiei electrice din regiune adesea acționează ca monopoluri, iar autoritățile de reglementare nu reușesc de multe ori să joace un rol independent.
În Grecia, compania energetică de stat distribuie aproape 100% din energia electrică a țării. În Bulgaria, trei utilități (CEZ, E.ON și Energo Pro) au împărțit țara și fiecare acţionează ca un monopol pe teritoriile respective. În ambele țări, autoritățile de reglementare a energiei au servit guverne și interese, mai degrabă decât de consumatorii. Având în vedere „vulnerabilitatea deosebită” a părților centrale și din sud-estul Europei, Comisia prevede noi formate de cooperare pentru a ajuta la rezolvarea multor probleme regionale.