Roxana Caliminte, Expert independent în energie

 

Pe măsură ce ne apropiem de iarna 2024-2025, România se confruntă cu întrebări critice despre nivelul său de pregătire energetică. Strategia REPowerEU a UE, care vizează eliminarea gazelor rusești până în 2027, amplifică presiunea de a echilibra nevoile imediate cu sustenabilitatea pe termen lung. Cât de bine este România poziționată pentru a face față duble provocări a cererii crescute și a unui peisaj energetic în rapidă evoluție?

 

Prognoza cererii peste iarnă

Se preconizează că iarna aceasta va aduce o cerere maximă de energie electrică de aproximativ 9.000 MW, mai mare decât anul trecut, din cauza temperaturilor mai scăzute și a creșterii activității industriale. Consumul de gaze naturale este estimat să atingă 43 de milioane de metri cubi pe zi. Responsabilii din sectorul energetic din România se concentrează pe echilibrarea rețelelor de electricitate și gaze, pentru a asigura în același timp o aprovizionare stabilă în toate regiunile. Potrivit unei prognoze a Transelectrica, cele mai mari importuri ar putea fi necesare în decembrie, când sistemul s-ar putea confrunta cu un deficit de energie electrică de 636 GWh. În acest scenariu, ar fi nevoie de importuri medii de 855 MW. Întrebarea critică este: poate România să depindă de importuri stabile de energie în perioada de vârf a cererii, date fiind fluctuațiile de pe piețele energetice europene?

 

Diversificarea – factor-cheie pentru securitatea energetică

România se confruntă cu riscuri semnificative din cauza tensiunilor geopolitice, a perturbărilor lanțului global de aprovizionare și a evenimentelor meteorologice extreme. Diversificarea surselor de energie și modernizarea infrastructurii sunt esențiale pentru strategia României de reducere a dependenței de furnizorii externi. Creșterea producției interne și a capacității de depozitare reprezintă nucleul acestui efort.

 

Creșterea producției interne de energie

E adevărat că România investește masiv în producția internă – în special în gaze naturale și surse regenerabile. Totuși, nivelurile actuale sunt insuficiente pentru a acoperi cu totul cererea națională. Zăcământul de gaze Neptun Deep este de așteptat să mai aducă până la 100 miliarde de metri cubi de gaze, sporind independența energetică și poziționând România ca cel mai mare producător de gaze din UE. Dependența de importurile de gaze naturale este printre cele mai scăzute din Europa: în 2022, doar 18,1% din gazul natural consumat în România a fost importat, datorită producției interne abundente.

Anul trecut, 50% din energia electrică livrată în rețea a provenit din surse regenerabile, cu energia eoliană având cea mai mare pondere, cu 3,1 GW de capacitate instalată. Electricitatea este produsă în mare parte în România: în 2022, doar 2,6% a fost importată. „Energia eoliană este o soluție avantajoasă pentru România.. Este ieftină, îmbunătățește securitatea energetică și se integrează ușor cu alte tehnologii”, a declarat Giles Dickson, CEO WindEurope. Investițiile în surse regenerabile sunt vitale pentru reducerea dependenței de import și construirea unui sistem energetic mai rezistent. Între 2021 și 2023, capacitatea de interconectare electrică a crescut de la 7,6% la 18,3% din capacitatea de producție, peste ținta europeană de 15% până în 2030.

 

Depozitele și stocarea de energie

Un pilon critic al pregătirii pentru iarnă a României este gestionarea strategică a rezervelor de gaze. Producția internă de gaze satisface cea mai mare parte a cererii anuale, stocarea jucând un rol vital în asigurarea flexibilității în timpul iernii. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a confirmat că țara a depășit deja ținta de stocare de 90% a UE, cu peste 97% din stocurile de gaze umplute înainte de termenul limită de 1 noiembrie.

Această reușită nu doar că întărește securitatea aprovizionării interne a României, dar îi sporește și capacitatea de a sprijini țările vecine în perioadele de criză energetică. „Eforturile României de a-și umple depozitele i-au consolidat rolul de contributor cheie la securitatea energetică a Europei”, a comentat dna Boyana Achovski, secretar general în cadrul Gas Infrastructure Europe.

 

Pregătirea infrastructurii

Infrastructura energetică a României trece printr-un amplu proces de modernizare pentru a-și spori capacitatea și rezistența. Țara planifică investiții de 1,41 miliarde de dolari în dezvoltarea rețelei de transport al energiei electrice între 2022 și 2031. Acest lucru asigură că sistemul poate gestiona sarcinile mai mari din timpul iernii, integrând în același timp 7.000 MW de surse de energie regenerabilă până în 2030. Însă, s-au făcut progrese suficiente până acum?.

În același timp, Transgaz, cu peste 15.000 km de gazoducte, administrează una dintre cele mai mari rețele din Europa. „Prin rețeaua sa extinsă și investițiile strategice, Transgaz este pe deplin pregătită să asigure aprovizionarea cu energie a României în această iarnă”, a confirmat Ion Sterian, directorul general al Transgaz.

 

Gestionarea sistemului energetic

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, ANRE, joacă un rol critic în menținerea stabilității pieței și protecției consumatorilor. „Preocuparea noastră este să ne asigurăm că rezervele de gaze sunt gestionate eficient, stabilitatea pieței este menținută și consumatorii sunt protejați de volatilitate. Printr-o coordonare strânsă cu partenerii naționali și regionali, suntem pregătiți să facem față oricăror provocări care pot apărea, asigurând o aprovizionare energetică fiabilă pentru toți românii”, a declarat George Niculescu, președintele ANRE.

 

Cooperare și parteneriate energetice regionale

România contribuie la inițiative regionale precum Inițiativa pentru Conectivitate Energetică în Europa Centrală și de Sud-Est, care sporește securitatea și conectivitatea energetică în întreaga regiune. Un element cheie al acestor eforturi este Coridorul Vertical, care facilitează fluxul de gaze nord-sud între Grecia, Bulgaria și România, diversificând astfel rutele de aprovizionare și consolidând reziliența energetică regională. Participarea la conducta Trans-Balcanică și posibilele colaborări cu Grecia și Serbia consolidează în continuare accesul României la surse alternative de gaze, consolidând atât reziliența energetică națională, cât și cea regională.

Poziția strategică a României în sud-estul Europei o face un jucător cheie în cooperarea energetică regională. Conducta BRUA și viitorul terminal GNL Alexandroupolis din Grecia sunt esențiale în strategia de diversificare a României, îmbunătățind accesul la piețele globale.

„Terminalul Alexandroupolis GNL reprezintă un pas semnificativ în consolidarea securității energetice a României și a întregii regiuni sud-est și central-europene. Prin diversificarea surselor noastre de aprovizionare cu gaze și reducerea dependenței de furnizorii tradiționali, acest proiect nu doar că întărește reziliența României împotriva întreruperilor de aprovizionare, ci și de asemenea, poziționează țara ca un hub energetic cheie în regiune”, a declarat domnul Kostis Sifnaios, Director General al Gastrade.

Aceste inițiative, împreună cu potențialele importuri de GNL prin terminalele Revithoussa din Grecia și Krk din Croația, consolidează și mai mult securitatea energetică a României.

 

Mecanismele de solidaritate ale UE

România se implică activ în mecanismele de solidaritate energetică ale UE, inclusiv prin acorduri de partajare a gazelor și răspunsuri coordonate la întreruperi de aprovizionare. Interconectările sale consolidate permit fluxul de până la 26,5 milioane de metri cubi de gaze naturale zilnic, care acoperă aproape jumătate din cererea de vârf. Prin Grupul de Coordonare a Gazelor al Comisiei Europene, România își aliniază politicile cu strategiile la nivelul UE, sporindu-și reziliența împotriva perturbărilor. În plus, planurile de urgență ale României — susținute de strategii de răspuns la cerere, generare de rezervă și infrastructura Transgaz — permit producerea a 23 de milioane de metri cubi de gaz zilnic, cu capacitatea de a extrage 29 de milioane de metri cubi din stocare. Dacă este nevoie, România poate importa gaze din Turcia, Grecia și Azerbaidjan.

 

Eficiența energetică și inovația

Energia pe care nu o folosim este energie economisită. Strategia de eficiență energetică a României își propune să reducă consumul cu 20% până în 2030. Investițiile în rețele inteligente și sisteme de stocare în baterii sunt esențiale pentru creșterea flexibilității și rezistenței sistemului. Bateriile joacă un rol crucial în stocarea excesului de energie regenerabilă, asigurând stabilitatea rețelei chiar și în timpul fluctuațiilor cererii. România a alocat 14 miliarde de euro pentru producția de energie verde, modernizarea infrastructurii energetice și extinderea capacității de stocare a energiei electrice la peste 1 GW în următorii doi ani. Aceste fonduri vizează, de asemenea, modernizarea centralelor de gaz și cogenerare, sprijinirea eficienței industriale și promovarea producției de hidrogen verde.

 

Un test de echilibrare între securitate și durabilitate

România a făcut pași importanți în pregătirea pentru iarna 2024-2025 prin modernizarea infrastructurii, depozitarea strategică a gazelor și cooperarea regională consolidată. Cu toate acestea, provocările rămân , în special în asigurarea unor importuri stabile de energie și în echilibrarea nevoilor imediate de energie cu obiectivele de durabilitate pe termen lung. Iarna care urmează va fi un test crucial pentru capacitatea României de a asigura atât securitatea energetică, cât și un viitor durabil.

 

Roxana Caliminte a fost secretar general adjunct al Gas Infrastructure Europe între 2017 și 2024. Anterior, a lucrat pentru Transgaz, operatorul de transport al gazelor din România, unde a fost responsabilă pentru angajamentul companiei față de instituțiile UE și organismele guvernamentale. În plus, are experiență de lucru în Parlamentul României în calitate de consilier pe relații internaționale și afaceri economice. Roxana este visiting lecturer la Academia de Studii Economice din București, România. Consultancy Intelligence Publishing a recunoscut‑o pe Roxana drept una dintre cele mai bune 30 de femei analist pe piața energiei la nivel global.

 

_____________________________________________

Interviul a apărut mai întâi în ediția din octombrie 2024 a Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.