Oficialii Uniunii Europene ă au încercat să-și catalizeze eforturile pentru crearea unei piețe unice a energiei europene, prezentând un set de acorduri cu privire la rețelele de electricitate și de gaze, însă părerire statelor UE sunt divergente când vine vorba de acordul de punere în aplicare a obiectivelor pentru un nou deceniu verde, potrivit Reuters.
Comisia Europeană a folosit criza politică legată de cel mai mare furnizor de energie al Uniunii, Rusia, pentru a se concentra pe finalizarea unei uniuni energetice bazate pe conexiuni raționalizate între cei 28 de membri ai uniunii, pentru a partaja combustibilii și reduce nevoia de importuri. Masterplanul include sporirea eforturilor pentru reducerea emisiilor de carbon, iar Franța se pregătește să găzduiască discuțiile pe teme climatice ale Națiunilor Unite la sfârșitul acestui an.
La o reuniune a miniștrilor energiei din Luxemburg, luni, 13 țări, inclusiv Germania și națiunile Benelux, au semnat o declarație privind securitatea aprovizionării cu energie electrică, în timp ce națiunile baltice, printre cele mai dependente de gazul rusesc, au semnat un acord cadru pentru aproprierea interconectării cu sursele de energie ale UE.
„Țările semnatare sunt hotărâte să sporească securitatea aprovizionării prin integrarea ulterioară a pieței”, a declarat Comisarul pe probleme climatice și energie, Miguel Arias Canete. „Aceasta este una din principalele elementele constitutive ale uniunii energiei.” Cu toate acestea, declarațiile sunt ușor de făcut în comparație cu implementarea lor.
În octombrie anul trecut membrii Uniunii Europene au ajuns la un acord cadru pe trei piloni pentru 2030, care includ obiective de reducere a emisiilor cu cel puțin 40% față de 1990, îmbunătățirea economiei de energie cu cel puțin 27% și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile până la 27%.
Obiectivele le continuă pe cele stabilite anterior pentru 2020, toate situate la pragul de 20%, ținte care sunt aproape de a fi atinse de blocul comunitar. Dar statele membre, cum ar fi eurosceptica Marea Britanie, își rezervă dreptul de a decide ce fel de energie folosesc, ceea ce face dificil acordul asupra implementării obiectivelor cadru.
O notă internă a Comisiei, consultată de Reuters, recunoaște necesitatea de a păstra dreptul statelor membre „de a defini politici potrivite preferințelor și circumstanțelor naționale”, dar, de asemenea, susține că planurile naționale energetice trebuie să completeze planurile regionale și vice versa. Pentru a permite fiecărei țări să-și prezinte propriul plan, urmat de dezbateri comune, documentul propune instituirea unui forum anul viitor, după care proiectele de planuri ar trebui să fie prezentate Comisiei până la jumătatea anului 2017.
Analiștii se întreabă cine va furniza investițiile necesare și dacă cele 28 națiuni UE pot fi convinse să acționeze pentru un scop comun. „Cu toată sinceritatea, diferența dintre statele membre doar a crescut de-a lungul ultimilor ani”, a declarat Tim Boersma, de la Brookings Institution, un think-tank cu sediul la Washington.
