În prezentarea sa în fața comisiilor pentru Industrie, cercetare și energie și pentru Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, danezul Dan Jørgensen, candidatul pentru portofoliul energiei și locuințelor în cadrul viitoarei Comisii Europene, a declarat că politica energetică se află în centrul tuturor provocărilor cu care se confruntă în prezent Europa – privind competitivitatea, locurile de muncă, creșterea economică, securitatea în contextul războiului din Ucraina, schimbările climatice și justiția socială. El a subliniat faptul că întreprinderile europene plătesc de două până la trei ori mai mult pentru energie decât concurenții lor din SUA și China și că 10 % dintre europeni nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat în timpul iernii.

Jørgensen a declarat că prioritatea sa principală va fi scăderea prețurilor pentru industrie și populație. El a pledat pentru obținerea independenței energetice depline față de Rusia și, în același timp, pentru decarbonizarea mixului energetic. El a recunoscut că mulți europeni sunt îngrijorați de tranziția actuală cu emisii reduse de carbon și a propus să se concentreze pe combaterea sărăciei energetice. De asemenea, acesta s-a angajat să stimuleze utilizarea energiilor regenerabile prin proceduri de autorizare mai rapide, să extindă rețelele energetice, să dezvolte interconectările, să stimuleze captarea și stocarea carbonului (CSC) și noile tehnologii de stocare, precum și așa-numitele soluții „Power to X”.

Acces la energie ieftină și curată pentru industria UE

În timpul dezbaterii, deputații europeni au afirmat că industria UE este supusă unei presiuni semnificative și au subliniat provocarea de a respecta obiectivele și reglementările existente. Jørgensen a răspuns că mai mult acces la energie mai ieftină nu înseamnă neapărat mai multe reguli, ci mai degrabă contrariul. El a susținut reducerea substanțială a birocrației din industrie, în special în ceea ce privește acordarea de autorizații.

Locuințe accesibile, durabile și decente

În ceea ce privește locuințele, comisarul desemnat a declarat că Comisia va începe să lucreze la adoptarea unui plan european privind locuințele la prețuri accesibile care să ofere asistență tehnică orașelor și statelor membre și să se concentreze asupra investițiilor și competențelor necesare pentru a realiza acest lucru.

În răspunsul său la întrebările deputaților cu privire la ieftinirea locuințelor, Jørgensen a declarat că planul va include o strategie pentru construcția de locuințe, crearea unei noi platforme împreună cu Banca Europeană de Investiții pentru a investi în acest sector, mai multe fonduri din fondul de coeziune și o reformă a normelor privind ajutoarele de stat.

Energia nucleară va face parte din planurile CE

Mai mulți deputați europeni l-au întrebat pe comisarul desemnat care este poziția sa față de energia nucleară și în ce măsură intenționează Comisia să sprijine această tehnologie, fie că este vorba de reactoare modulare mici (SMR) sau de reactoare mai mari. Jørgensen a declarat că, deși UE va respecta mixul energetic din fiecare țară, energia nucleară va fi necesară pentru realizarea tranziției climatice și va face parte din planurile Comisiei privind energia curată. Cu toate acestea, el a avertizat împotriva creșterii dependenței Europei de industria nucleară și de lanțurile de aprovizionare externe legate de combustibili, care ar putea fi legate și de Rusia.

Ce urmează

Președinții comisiilor și coordonatorii grupurilor politice se vor reuni fără întârziere pentru a evalua performanța și calificarea comisarului desemnat. Pe baza recomandărilor comisiilor, Conferința președinților (președintele PE, dl Metsola, și președinții grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală și să declare audierile încheiate la 21 noiembrie. După ce Conferința președinților va declara închise toate audierile, vor fi publicate scrisorile de evaluare.

Alegerea de către deputații europeni a întregului colegiu de comisari (cu majoritatea voturilor exprimate, prin apel nominal) este în prezent programată să aibă loc în timpul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.