România nu are suficientă energie, motiv pentru care importă 1.459 de megawați, fiind momente de vârf de consum, dimineața sau seara, în care importurile depăşesc 2.300, chiar 2.500 de megawați, a afirmat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, conform Agerpres.

„Totul este energie şi energia este totul! Este inima competitivității economice. Este, probabil, cea mai importantă concluzie a raportului Draghi, prima recunoaştere corectă, de altfel, la nivel european, că avem o imensă problemă europeană de competitivitate, direct legată de prețul la energie, care este de vreo trei ori mai mare decât în Statele Unite, decât în China şi alte piețe în care noi concurăm. România astăzi nu are suficientă energie, pur şi simplu. Dacă ne uităm pe site-ul Transelectrica şi acum vedem că avem un consum de 7.181 megawați energie activă şi o producție de 5.722 de megawați. Deci importăm acum 1.459 de megawați şi sunt momente la vârful de consum de dimineața sau mai ales de seara, în care importurile depăşesc 2.300, chiar 2.500 de megawați”, a menționat Burduja.

El a subliniat că anul trecut a fost unul deosebit de bun pentru sectorul energetic.

„Pur şi simplu am fost norocoşi. Am avut o producție hidro mare, a plouat mult, a bătut vântul, deci suntem la mâna lui Dumnezeu şi în sectorul energetic. De ce am ajuns ca anul acesta să alergăm după fiecare megawatt? Pentru că nu s-a investit în sectorul energetic şi trebuie să o spunem răspicat, fără a da vina pe grea moştenire. Vă prezint pur şi simplu realitatea. Dacă noi, față de 1989, am pierdut jumătate din capacitatea de producție în bandă, fără să punem mare lucru în loc, în afară de un val de energie regenerabilă, până în 2012 cred, cu siguranță asta este explicația situației în care ne găsim astăzi, explicația principală. Mai există o explicație – şi n-am ascuns faptul că pe masa miniştrilor Energiei la nivel european, am adus problema diferențelor de preț între Europa de Vest şi Europa de Est”, a adăugat ministrul.

Potrivit acestuia, într-o piață europeană unică, interconectată în teorie, regăsim state vecine în interiorul Uniunii Europene care nu au niciun fel de interconexiune, respectiv Austria şi Slovacia.

„Vedem că avem un preț dublu față de Austria, de exemplu. De ce se întâmplă asta? Pentru că ani la rând a fost permisă o situație complet absurdă. Într-o piață europeană unică, interconectată în teorie, regăsim state vecine în interiorul Uniunii Europene care nu au niciun fel de interconexiune: Austria şi Slovacia. Nu există interconexiune între două țări din mijlocul Uniunii Europene, țări care ar trebui să asigure tranzitul energiei mai ieftine, din vest spre est, cum se întâmplă acum, dar vor fi perioade şi au mai fost perioade în care a fost mai ieftin la noi, în est – şi a pierdut vestul Europei pentru că nu a putut să importe energia mai ieftină din est”, a mai spus Burduja.

El a subliniat că România a făcut tot ce i s-a cerut, de aceea a ajuns să fie dependentă pe anumite intervale orare de importuri.

Potrivit acestuia, există discuții tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene, în care se solicită o analiză clară pe infrastructura existentă, dacă este folosită la capacitatea maximă, precum şi „un plan clar asumat de accelerare a interconexiunilor, cu ținte clare pentru fiecare stat în parte”.

„România este un foarte bun cetățean european în sectorul energetic. De ce? Am făcut tot ce ni s-a cerut. Am intrat pe traiectoria de decarbonizare? Am intrat. Am închis în trecut grupuri pe cărbune? Le-am închis. De aceea am ajuns astăzi să fim dependenți pe anumite intervale orare de importuri – şi suntem cu o capacitate de interconectare de 3.500 de megawați. Avem 10 linii, erau nouă până de curând, acum avem şi Reşița-Pancevo, urmează încă cel puțin două sau trei linii cu Republica Moldova, încă două cu Ucraina, deci o să nu ducem undeva la 16 linii în următorii doi-trei ani. Ori, dacă noi avem un vârf de producție de 6.000 – 6.500, poate 7.000 dacă ne străduim şi ne ajutăm vremea, înseamnă că putem, teoretic, să exportăm cam jumătate din această capacitate. Nu este cazul altor state europene şi atunci am cerut dreptate. Am cerut un lucru de bun simț, moral, să avem nu doar obligații, ci şi aceleaşi drepturi pe piața integrată a energiei”, a completat ministrul.