Primul tur al alegerilor prezidențiale a consemnat rezultate neașteptate. După procesarea a 99,91% din procesele verbale din secțiile de votare, candidatul independent Călin Georgescu și președintele USR, Elena Lasconi, sunt favoriți pentru a intra în turul doi, programat pe 8 decembrie. Candidații principalelor partide parlamentare, Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL), au obținut rezultate dezamăgitoare. Ambele partide sunt nevoite să se repoziționeze în vederea alegerilor parlamentare programate pe 1 decembrie.
Două surprize și mai multe confirmări
Majoritatea sondajelor de opinie îl plasau pe Marcel Ciolacu pe prima poziție, cu un avantaj considerabil în fața următorilor candidați, George Simion (AUR), Elena Lasconi (USR) și Nicolae Ciucă (PNL). A fost mai degrabă un vor al preferințelor, decât un vot util, ceea ce a fragmentat considerabil opțiunile alegătorilor și a conturat un vot de protest față de liderii scenei politice. Atât Marcel Ciolacu, cât și Nicolae Ciucă au obținut scoruri considerabil mai mici față de susținerea exprimată în acest an la alegerile locale pentru partidele pe care le conduc și care se află la guvernare.
Cea mai mare surpriză, pentru că nu a fost anticipată de sondajele de opinie, o reprezintă scorul de peste 22% obținut de Călin Georgescu, cu o platformă suveranistă, conservatoare și iliberală, dar fără susținerea unui partid politic. A doua mare surpriză este scorul modest obținut de premierul Marcel Ciolacu, liderul coaliției PSD-PNL, care a dominat cu o majoritate fermă Parlamentul României.
Votul din primul tur al alegerilor prezidențiale confirmă avansul opțiunii suveraniste în rândul alegătorilor din România, estimată la circa 30-35% din electorat. De asemenea, votul confirmă lipsa de tracțiune a liderului PNL Nicolae Ciucă, votat de numai 8,8% din cei care și-au exprimat o opțiune. Rezultatul este considerabil sub votul politic în favoarea PNL, care a obținut în această vară peste 29% din votul popular. Tot în rândul confirmărilor este rezultatul obținut de George Simion (AUR), circa 14%, în linie cu majoritatea estimărilor de dinainte de vot.
Cu un bazin electoral potențial cu mult mai amplu, George Simion pare să fi pierdut din susținere în fața unui contracandidat cu un profil profesional mai credibil. În vârstă de 62 de ani, Călin Georgescu a absolvit facultatea de Agronomie şi este doctor în pedologie (studiul solurilor). De-a lungul timpului, Călin Georgescu a fost director la Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, ulterior a fost președinte al Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, secretar general în Ministerul Mediului și raportorul în cadrul unui Birou ONU. Georgescu a fost propus de 5 ori pentru a conduce Guvernul.
În același timp, Călin Georgescu are un dosar penal deschis în anul 2022, în urma unei declarații prin care îi elogia pe foștii lideri legionari Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Într-un interviu acordat în 2021, el a calificat scutul antirachetă al NATO din localitatea Deveselu drept o „rușine a diplomației” și a afirmat că Alianța nu va proteja niciunul dintre membrii săi în cazul în care aceștia ar fi atacați de Rusia. În plus, “șansa României este înțelepciunea rusească”, spunea Călin Georgescu, într-o intervenție publică, în aprilie 2021.
PNL pregătește schimbarea conducerii
Imediat după încheierea votului din 24 noiembrie, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politicianul propus prim-ministru de trei candidați la prezidențiale, i-a cerut lui Nicolae Ciucă să își asume scorul slab obținut la alegerile prezidențiale și a sugerat că ar trebui să își dea demisia. Bolojan a mai subliniat că PNL trebuie să înțeleagă că trebuie să fie „un factor de modernizare”. “Orice s-ar spune, votul pe care l-au dat românii astăzi e sub potențialul PNL”, a afirmat Ilie Bolojan. „PNL are două posibilități: să înțeleagă această lecție și să ia anumite decizii și să înțeleagă că partidul trebuie să fie un factor de modernizare pentru România și să-și reprezinte electoratul său. Dacă va continua în această formulă, rezultatele vor fi aceleași. Noaptea este un sfetnic bun și am încredere în decizii corecte în zilele următoare”, a adăugat președintele CJ Bihor.
Mai mulți lideri PNL s-au plasat deja pe această linie. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și Primarul Sectorului 1, George Tuță, au cerut demisia conducerii Partidului Național Liberal pentru eșecul înregistrat în alegerile prezidențiale. „Prima și cea mai importantă concluzie după această zi grea: conducerea actuală a PNL a ratat complet obiectivul pe care și l-a asumat. A avut la dispoziție tot ce și-a dorit, timp și resurse. A venit pe fondul unui vot semnificativ pentru primarii liberali. Totuși, a livrat doar un eșec lamentabil. Analiza o vom face împreună la rece, sunt convins – însă tot ce am văzut (strategie, mesaje, direcție) a fost greșit”, a scris Sebastian Burduja, pe Facebook.
Elena Lasconi dă o nouă șansă USR
Elena Lasconi a devenit președintele și candidata USR după ce fostul lider al partidului, Cătălin Drulă, a demisionat din cauza rezultatului slab obținut la alegerile europarlamentare și locale. Mișcarea s-a dovedit inspirată, în condițiile în care Lasconi a obținut în primul tur al prezidențialelor un scor cu mult mai bun decât cel al partidului, reușind să obțină și susținerea publică a mai multor grupări politice considerate “de dreapta”, între care Forța Dreptei (Ludovic Orban) și REPER (Dacian Cioloș). Ea are și susținerea exprimată de lideri de opinie importanți, precum fostul președinte Traian Băsescu și primarul independent al Capitalei, Nicușor Dan.
În cazul în care va reuși să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale, Elena Lasconi poate deveni un factor de tracțiune important pentru USR, la alegerile parlamentare din 1 decembrie.
Ce va face PSD?
Este încă neclar dacă și în ce fel se poate repoziționa PSD, în situația în care președintele și candidatul său va rata accederea în turul doi. Este mai puțin probabilă debarcarea lui Marcel Ciolacu, cel puțin pe termen foarte scurt, înainte de alegerile parlamentare. Tot astfel, este greu de anticipat exprimarea publică a susținerii pentru Elena Lasconi într-o eventuală competiție cu Călin Georgescu în turul decisiv al prezidențialelor.
Spre deosebire de PNL, unde există facțiuni ideologic distincte față de linia adoptată de partid în ultimii ani, în Partidul Social Democrat este mai dificil de identificat o alternativă la Marcel Ciolacu. Repoziționarea partidului ar putea dura mai mult pentru că ar presupune, la fel ca în PNL, dar în mai mare măsură, mai degrabă schimbări de practici și abordări, decât reașezări de doctrină și opțiuni strategice.
Vot de protest și suveranism
În linie cu evoluțiile politice din Europa și Statele Unite ale Americii, opțiunea suveranistă câștigă teren și în România. Aceasta reunește grupări eterogene și alegători nemulțumiți de opțiunile tradiționale, care își doresc mai multă influență a românilor în deciziile interne și o independență mai mare față de centrele de decizie din afara țării, în principal față de Uniunea Europeană.
Totodată, figuri politice precum George Simion sau Diana Șoșoacă, dar și Călin Georgescu, mai puțin vizibil în spațiul mediatic tradițional, au exprimat în numeroase rânduri opinii considerate nostalgic pro-comuniste, pro-ruse, pro-extrema dreaptă și chiar antisemite și xenofobe.
În ce fel se vor putea manifesta asemenea opțiuni în decizii și politici concrete în următorii ani, în condițiile în care majoritatea românilor susțin apartenența la UE (83%) și NATO (88%)? Ambele organizații sunt cruciale pentru securitatea economică și statală a României și au constituit ancorele de stabilitate și dezvoltare ale țării în ultimele decenii.
