Acesta este transcriptul mesajului transmis de Gheorghe Duțu, Președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), cu prilejul Energy Strategy Summit, desfăşurat pe 4 iunie la Palatul Cantacuzino din Buşteni.

Vă mulţumesc pentru invitaţie şi pentru cadrul pe care l-aţi asigurat bunei desfăşurări a acestei activităţi. Orice strategie energetică are la bază potenţialul de resurse de care dispune acesta. În prezent, în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale se află un număr de 166 de substanţe solide repartizate în următoarele grupe: săruri saloide, minereuri utile metalifere, roci utile, roci bituminoase, cărbuni, minereuri feroase, neferoase, aluminoase.

Bineînţeles că dispunem de un potenţial deosebit de ape minerale, ape terapeutice şi nu în ultimă instanţă de zona de hidrocarburi: petrol şi gaz. În încercarea de a îndeplini misiunea de valorificare a potenţialului de resurse şi de dezvoltare în industria extractivă, într-o manieră durabilă, în calitate de autoritate competentă colaborăm activ cu toate părţile interesate, pentru îmbunătăţirea conţinutului, atât în performanţe economice, de mediu, sociale şi a unui cadru legislativ adecvat.

În acest context este vitală abordarea următoarelor aspecte: consolidarea politicilor privind resursele minerale, consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor din domeniu şi actualizarea cadrului legislativ, identificarea procedurilor pentru dezvoltare şi promovare, generate de întregul lanţ de activitate din domeniul resurselor, reducerea impactului asupra mediului şi susţinerea unei activităţi de cercetare corespunzătoare. România se află printre primele 5 state ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte potenţialul de resurse. Aceasta se caracterizează în special printr-o diversificare pe ambele paliere, atât minier, cât şi petrolier.

Aş face câteva referiri legate de sectorul minier. În prezent dispunem la nivel naţional de rezerve de cărbune cantonate în 299 de zăcăminte. Exploatarea acestor purtători solizi de energie are o serie de avantaje şi dezavantaje: are o contribuţie esenţială la securitatea energetică naţională în situaţie de criză, cu un grad de asigurare de 100 de ani, la care se adaugă apropierea geografică faţă de beneficiar. Avem însă şi puncte slabe, fiind zăcăminte care au fost exploatate o perioadă îndelungată: adâncimi mari de exploatare tectonică complicată, avem un conţinut ridicat de gaze explozive, mecanizarea este scăzută.

În sectorul de hidrocarburi, România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu o estimare de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi şi cu rezerve geologice de aproximativ 600 de miliarde de metri cubi. La ora actuală România are un consum de aproximativ 13 miliarde de metri cubi, pe care îl asigurăm în mare parte din producţia internă, de aproximativ 11 miliarde de metri cubi. De asemenea, România dispune de rezerve sigure de ţiţei de 600 de milioane de tone, precum şi de resurse geologice de aproximativ 2 miliarde de tone.

Important de menționat, majoritatea resurselor geologice şi a rezervelor sigure noi identificate până în prezent este localizată în zona offshore, doar 4-5% în zona onshore. Din preocupările curente ale Agenţiei, suntem în colaborare şi bine a punctat şi Mihnea (Mihnea Constantinescu – n.r.) cu marii operatori şi asociaţiile operatorilor din zona de petrol şi gaze pentru upgradarea cadrului legislativ care să îl facă mult mai permisiv. Totodată, lucrăm împreună cu Ministerul Finanţelor la noul pachet de redevenţe, iar aici mergem pe principiul că trebuie să asigurăm un echilibru între atractivitate şi venit corespunzător la stat.

Vă mulţumesc.