Acasă » Electricitate » Hidro » Ovidiu Demetrescu: Stocarea de energie la Hidro Tarniţa este piesa lipsă din puzzle

Ovidiu Demetrescu: Stocarea de energie la Hidro Tarniţa este piesa lipsă din puzzle

10 iulie 2015
Electricitate
energynomics

Acesta este transcriptul mesajului transmis de Ovidiu Demetrescu, Director General al Societății Hidro Tarnița SA, cu prilejul Energy Strategy Summit, desfăşurat pe 4 iunie la Palatul Cantacuzino din Buşteni.

Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie. Întotdeauna este extrem de dificil să vorbeşti după un prânz extraordinar, puterea de concentrare scade, organismul fiind preocupat cu digestia alimentelor excepţionale. Am să încerc totuşi să vă captez atenţia şi cu siguranţă îi voi capta atenţia colegului de panel [Ciprian Glodeanu], spunându-i că tocmai cel mai bun prieten al lui este în capătul celălalt al mesei – cel mai bun prieten al regenerabilelor ia naştere acum când vorbim şi vorbim despre proiectul Tarniţa.

Sunt aici în calitate de reprezentant al companiei de proiect, dar aş putea spune că pot reprezenta şi întreaga industrie de stocaj de energie din România, care nu există la acest moment şi care este piesă lipsa din puzzle.

Vorbim de strategia energetică şi îmi permit să iau de la antevorbitorii mei câteva cuvinte extrem de frumoase şi am să mă folosesc de cuvântul strategie = poveste. Există şi o poveste a proiectului Tarniţa, el există, cred, încă de pe vremea când eram în facultate – asta nu mă deconspira, cei care ştiu proiectul o să-mi ghicească şi perioada în care am făcut facultatea, e foarte simplu – dar vreau să asociem proiectul Tarniţa cu cele 3 elemente pe care le-a menţionat Excelenţa Sa, domnul ambasador Mihnea Constantinescu, şi anume cu guvernanţa energetică, cu securitatea energetică şi cu securitatea naţională.

Vorbim astăzi de 20.000 Megawatti, peste 20.000 Megawatti putere instalată. Dacă îi dăm cheie, la figurat vorbim, şi vrem să pornim aceşti 20.000 Megawatti, o să constatăm că probabil putem să pornim vreo 15.000-14.000 aşa cu indulgenţă. Se uită Carmen [Neagu] şi mă aprobă sau mă semi-aprobă. Hai să nu ne îmbătăm cu apă rece, deci dacă vrem să plecăm la drum la o strategie, 1. trebuie să luăm în considerare în primul şi în primul rând elementul timp, noi vorbim aici de proiecte în energetică, proiecte în energetică care înseamnă un minim de 5 ani, dar sunt proiecte care au o durata de execuţie mult mai mare, sunt şi proiecte care se întind pe durata a 10 ani. Făcând o socoteala extrem de simplă un mandat politic e cam de 4 ani în medie din câte ştiu eu de la ultimele strigări, deci lucrurile astea trebuie să aibă un acord transpartinic şi să fie apolitice, să ne uităm spre generaţia următoare de peste 20 şi peste 30 de ani, cum va arată landscape-ul energeticii româneşti în 20 de ani, ce vrem să fim atunci. Vrem să fim un importator net de energie sau vrem să fim un furnizor regional de energie, de servicii de securitate energetică şi de soluţii energetice şi vorbim de energie în întregul ei mix, nu numai de sectorul energiei electrice, dar putem să vorbim şi de sectorul gazelor naturale. Nu întâmplător am direcţionat astăzi de dimineaţă la primul panel întrebarea mea referitoare la mix-ul de energie, am încercat să fie o întrebare cu bătaie lungă şi să încercăm să vedem cum va arată circulaţia pe străzi peste 10 ani, când vom vedea mult mai multe automobile electrice, deci un consum mai scăzut de produse petroliere şi atunci mix-ul acesta de consum de energie incluzând şi sectorul transporturi, va arată cu totul şi cu totul altfel de cum arată astăzi.

În afară de această poveste de stocaj şi securitate energetică aş vrea să mai asociaţi proiectul Tarniţa cu permisiunea sau cu permisivitatea de a accepta mult mai multe surse de energie verde în sistem. Un astfel de proiect permite proiectelor de vânt şi de solar să se integreze mult mai uşor în sistemul energetic naţional, având rolul de baterie a sistemului energetic naţional. O baterie care astăzi nu există. Chiar dacă va trebui să-i demontez mitul pompajului de pe Olt colegului Borza, o să-i aduc în atenţie două elemente extrem de simple: hidrocentralele de pe Olt nu au fost proiectate tehnic şi tehnologic vorbind ca să facă pompaj. Nu există pompaj în lumea asta pe o apă curgătoare, pe un râu, mai ales în condiţiile în care nu ai lacul inferior, şi 2 – tehnologic, turbinele alea au randament de 40%, ceea ce nu-ţi permite să faci bani din proiectul respectiv. În anii în care a fost gândit proiectul Tarniţa era asociat cu dezvoltarea la întreaga capacitate a proiectului nuclear, cu toate cele 5 unităţi care ar fi trebuit să fie puse în funcţiune. Astăzi fiind un proiect extrem de versatil de stocaj, aşa cum am spus, este veriga lipsa sau piesa de puzzle lipsa din sistemul energetic, el se pliază şi se adaptează foarte uşor în special pe zona de regenerabile şi poate să adapteze zona de regenerabile. Pentru noi, cu cât mai multe regenerabile vin în sistem, cu atât e mai bine. California a dat recent o regulă prin reglementatorul de piaţă şi a spus aşa: la fiecare 6 Megawatti instalaţi în putere eoliană sau fotovoltaică, trebuie să ai 1 Megawatt de stocaj, nu contează cum. Cea mai teastată tehnologie de stocaj este asta de acumulare pompaj.

Ultimul aspect pe care vroiam să îl abordez astăzi, dar mă uit, cred că mi-a plecat investitorul strategic din sala, investitorul meu strategic fiind fondul de Pensii BCR. De ce spun investitor strategic, pentru că între financiarele proiectului Tarniţa şi cerinţa de cash-flow-uri a unui fond de pensii există o asemănare izbitoare. Ei au nevoie de cash-flow pe termen lung pe 25-30 de ani, ceea ce este exact ceea ce un astfel de proiect le poate da.

Ce v-am pus pe cele 2 slide-uri – ghici ghicitoarea mea – care este diferenţa, ca la clasa I, care este diferenţa dintre cele 2 grafice ? Este o curbă zilnică de sarcină, asta este o curbă zilnică de sarcina undeva anul trecut că e luată aleator din sistem din Transelectrica, şi asta e peste 10 ani când mi-a dispărut cărbunele şi mi-a dispărut o parte din energia pe gaz. Semnele acelea de întrebare reprezintă deficitul de energie care îmi rămâne în sistem, dispărându-mi aceste surse convenţionale tradiţionale de producere de energie. Vorbim de lucrurile astea pentru că în 5 ani, în 10 ani de acum încolo, ne vor dispărea din sistem cu certitudine o mare parte din capacităţile de generare de energie clasice, pe cărbune şi respectiv pe gaz. Cele pe gaz din punct de vedere al competitivităţii nu vor mai intra în sistem, pentru că gazul va fi mai bine folosit în altă parte, iar cele pe cărbune pur şi simplu ies la pensie, îşi termină durata de exploatare şi nu vor mai fi economic viabile.

5 thoughts on “Ovidiu Demetrescu: Stocarea de energie la Hidro Tarniţa este piesa lipsă din puzzle”

  1. Energy Market Advisors

    Fiecare cu interesul lui. O investitie de aceasta anvergura la 1,4 mld. euro/1000 MW, nu credem ca are cum sa fie fezabila cu tot cu facilitatile Ordonantei nr. 28/2014. La primul studiu de impact, 1000 MWh/h in piata timp de 6-8 ore pe zi coboara pretul in varf mai jos ca si in gol (in sens invers cel mai probabil vinzi in pierdere, daca se gandeste cineva sa cumpere ziua si sa vanda noaptea). Diferenta nici macar nu se poate estima intr-un mod realistic. Influenta asupra producatorilor ar fi devastatoare. Nu trebuie sa ne gandim doar la contractele bilaterale sau la PZU, ci si mai ales la serviciile de sistem, respectiv la piata de echilibrare. Ar putea Tarnita-Lapustesti sa vanda competitiv pe aceste piete, astfel incat sa lase loc si altora care se zbat sa supravietuiasca de acolo? Celelalte unitati de la Hidroelectrica ar mai avea loc sa supravietuiasca? Suntem foarte curiosi sa vedem un studiu de fezabilitate facut de dl Demetrescu, poate reusim sa intelegem cum se poate face profit dintr-un astfel de mega proiect cu un randament de 76%.
    Industria cu baterii de stocare se va dezvolta puternic in perioada urmatoare. Cel mai probabil acela este viitorul, iar stocarea distribuita de energie este mult mai utila decat un mega proiect care cel mai probabil nu se va amortiza niciodata. Suntem convinsi ca pentru nostalgici un astfel de proiect este foarte important. Tot acelor nostalgici dorim sa le reamintim ca suntem in secolul 21, anul 2015 si pietele fac legea. In acest sens, ca de altfel in orice alta situatie, trebuie sa te adaptezi si sa incerci sa faci maxim din situatia actuala, nu sa te angrenezi in megalomanii pe care nu le poti suporta financiar. Nu stim daca este util sa pierzi, asa de dragul vremurilor de mult apuse.

  2. Dupa citirea transcript-ului, am sesizat ca vorbitorul are o problema legata de folosirea cuvintelor „exotice” din limba romana. Cum adica „proiect versatil de stocaj”, „asociaţi proiectul Tarniţa cu permisiunea sau cu permisivitatea de a accepta ….” ?. „Versatil” = inconstant, schimbator. „Permisiune” = aprobare; „permisiv(itate)” = ingaduitor, tolerant sau cu sens de a tolera comportamente, practici pe care altii le-ar dezaproba sau care sunt vizate pentru a fi reprimate (cf DEX). Sa inteleg ca vorbitorul a spus in mod voalat adevarul despre derularea proiectului ??? :))) : proiectul si derularea lui e pe sistemul „uite popa, nu e popa”, „acu’ merge, acu’ sta”, etc. ? :))

    Am constatat, uneori, ca unor bucuresteni le place fitosagul cuvintelor exotice care suna pompos si dau bine la impresia artistica dar care inseamna te miri ce.

    Cum poate cineva sa fie reprezentantul a ceva ce nu exista (inca): „aş putea spune că pot reprezenta şi întreaga industrie de stocaj de energie din România, care nu există la acest moment şi care este piesă lipsa din puzzle.” ?

    O recomandare: l-as ruga pe angajatul PR din institutia unde lucreaza domnul Demetrescu sa-i atraga atentia ca o conferinta este un loc elevat si nu o crasma de pe Magheru unde se spun „povesti”. La o conferinta, oratorul poate fi familiar cu cei din sala doar daca este extrem de cunoscut si popular. Cind se face referire la ceva care se va intimpla peste 10 ani, verbele trebuie conjugate la modul viitor „va fi”. Nicidecum „asta e peste 10 ani când mi-a dispărut cărbunele şi mi-a dispărut o parte din energia pe gaz.” Eventual „vor fi disparut” sau „nu vor mai exista”, fiindca domnul este o fiinta umana nicidecum stratul de pamint din mina.

    Ca sa nu mai vorbim de faptul ca in Romania lb vorbita este romana nicidecum esperanto sau romgleza: „landscapul” = furculision…. eventual „imaginea”, tabloul”, etc.
    „Mix de energie”?? ce-o fi aia?, „incercam../../… ca sa incercam” = intr-o propozitie se „incearca” o singura data nu de n ori. Banuiesc ca domnul a terminat liceul si are o teza de doctorat la activ. Daca are asa ceva atunci cu siguranta isi aduce aminte de corecturile gramaticale si de expresie pe care i le-au facut cei in drept.

    Am o rugaminte: sa imi explice si mie cum stocheaza energia?? La borcan, in butoi, i se pune cep, capac??? Si daca se poate stoca inseamna ca ar trebui sa platim mai putin la factura si s-ar putea da „o bucata zdravana” si altora ca sa nu mai apara avarii cind romanii isi pornesc consumatorii dimineata.

    Singurul lucru de apreciat este completarea „….proiecte în energetică care înseamnă un minim de 5 ani, dar sunt proiecte care au o durata de execuţie mult mai mare, sunt şi proiecte care se întind pe durata a 10 ani. Făcând o socoteala extrem de simplă un mandat politic e cam de 4 ani în medie din câte ştiu eu de la ultimele strigări, deci lucrurile astea trebuie să aibă un acord transpartinic şi să fie apolitice, „

    1. Cum limba romana nu e o limba de „business” ( afaceri pentru necunoscatorii limbii engleze) cei care au studiat, muncit „afara” eventual gandesc in limba engleza si nu mai au o priza solida pe gramatica limbii romane.
      Dincolo de mistoul comentatoarei Anca as vrea sa fac putina popularizare:
      Centralele Hidro prin Pompaj cumpara energie noaptea, cand pretul este foarte mic; 0 eur/Mwh in Austria, -10EUR/Mwh in Germania ( e corect, cei care preiau energie noaptea de la eoliene sunt platiti), posibil 10EUR/Mwh in Romania si o folosesc pentru pomparea apei intr-un lac superior ( Lapustesti in cazul de fata).
      Ziua cand pretul energiei e maxim, poate ajunge la 60EUR/Mwh la varf de sarcina, se da drumul la apa din lacul superior in lacul inferior (Tarnita) si se genereaza energie de echilibrare. Acest serviciu este foarte important pentru ca sistemul national nu stocheaza electroni pe sarma. Cati electroni pe unitatea de timp sunt scosi atatia trebuie „pompati”.
      Raportul minim pret zi/pret noapte este de 2.4 pentru „breakeven”. Afacerea este colosala doar niste oameni confuzi, specie raspandita in Romania, fac acest proiect inca in „development”. Desigur interese mici dar feroce tin Romania pe loc.
      In Austria, Italia, USA, etc. in toate locurile unde se preteaza la asemenea proiect s-au construit asemenea centrale. Ontario tocmai a cumparat o centrala prin pompaj din USA de 1200MW,

      1. Energy Market Advisors

        Avem rugamintea de a posta un istoric al preturilor, sa inteleaga toata lume cum e pretul mediu noapte intre -10 EUR/MWh si 0 EUR/MWh (sau macar sursa) in Germania/Austria. Deasemenea, ar fi interesant de vazut in ce tara europeana (cu exceptia Italiei din cand in cand in varf, si a Spaniei in varf) este pretul 60 EUR/MWh, respectiv in gol pana in 10 EUR/MWh (din cate vedem noi, preturi in gol de 10 EUR/MWh sunt doar la nordici). Diferenta dintre 10 EUR/MWh noaptea si 60 EUR/MWh ziua, nu o veti gasi pe nici o piata din Europa (valori medii, pentru ca acestea sunt cele pe care poti sa construiesti un studiu de fezabilitate, si nu pe valori accidentale). De asemenea, la calcule pe care dumneavoastra le-ati facut nu ati luat in considerare un randament de 76%, cat este proiectat, pentru centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnita-Lapustesti. Cred ca acest lucru ar trebui sa modifice „putin” datele afisate mai sus. Orice alt comentariu este de prisos…

  3. Pentru Dl Demetrescu:
    Am citit un anunt in Financial Post publicat de „Compania de Proiect Tarnita” prin care se cautau investitori, de acum vreo 2 ani. Dumnezeule ce varza! Daca nu stiam limba romana n-as fi inteles despre ce e vorba. Era pur si simplu tradus dintr-o romana alambicata intr-o engleza imposibil de inteles. Cred ca a fost intentionat.
    Apoi: Firma chineza care si-a manifestat interesul, fara sa-mi dau numele sau sa dau numele firmei pot sa spun ca subsemnatul le-a atras atentia la proiect, e surprinsa de cerintele exagerate ale statului roman. Probabil alte interese mici care nu au fost inca servite.
    Chiar daca exista un interes mare pentru proiect fiind extrem de profitabil tot felul de frane sunt puse; preturi gigantice la terenul de la Lapustesti, neimplicarea Transelectrica in constructia de linii de evacuare, preturi abominabile pe apa turbinata, etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *