Realizarea pieței interne a energiei poate fi cu siguranță văzută ca unul dintre piloni pentru Uniunea Energetică, dar piețele închise din Europa de Sud-Est sunt un obstacol major, scrie Kalina Trifonova, citată de Euractiv.com.

În luna iulie, Comisia Europeană a venit cu un punct suplimentar de vedere în cadrul temei „Uniunea Energiei”. În acest domeniu, Europa încearcă să găsească cel mai bun echilibru între realitățile și necesitățile pieței și drepturile și obligațiile clienților. Dar fiecare din sectoarele naționale energetice ale UE are propriile diferențe istorice de dezvoltare, tradiții și obiective politice.

Este minunat că vorbim despre viitor, noi oportunități și noile tehnologii centrate în jurul clienților, dar nu trebuie să uităm că există, de asemenea, țări în care liberalizarea pieței este întârziată și unde clienții au agende şi mentalităţi uşor diferite. „Auto-generarea”, „rețeaua inteligentă” și „energia distribuită” sunt doar termeni abstracți pentru majoritatea clienților într-o regiune ca Europa de Sud-Est.

O privire mai atentă la piaţa bulgară de energie electrică revelează regulament dificile și o tendință clară în politica socială pentru a menține prețurile energiei de uz casnic reduse în mod artificial. Deși legislația este armonizată și există principiul tarifelor care să reflecte costurile și o interdicție privind subvenționarea încrucişată, cel puţin pe hârtie, realitatea este destul de diferită.

Aceste prețuri scăzute ale energiei electrice duc, deasemenea, la o eficienţă energetică foarte scăzută, creează stimuli greșiţi pentru consumatori și duc la un consum mai mare de energie, care, la rândul său, este generată în mod ineficient. Electricitatea este sursa de încălzire cea mai utilizată în timpul sezonului de iarnă, deoarece este mai ieftină decât încălzire centrală, dar cele mai multe case şi apartamente nu sunt bine izolate, astfel încât scurgerile de energie prin intermediul pereților și ferestrelor sunt mari.

Circa 94% din clienți plătesc încă în numerar. Plată în numerar este foarte adânc înrădăcinată, nu numai în Bulgaria, ci de-a lungul Balcanilor de Vest în ansamblu. Acest lucru nu este valabil numai pentru energia electrică, ci şi pentru toate tipurile de plăți de servicii de utilităţi.

Toate aceste realități de zi cu zi, combinate în 2013 cu boom-ul de resurse regenerabile (1.000 MW de capacitate a intrat în funcțiune în doar câteva luni) și creșterea prețurilor cu 14% (din păcate, de departe nu suficient pentru a reflecta costul real al sistemului) au format un „cocktail Molotov” perfect, care a dus la demisia guvernului, instabilitate politică, alegeri anticipate, o altă rundă de alegeri anticipate în termen de un an, două guverne sociale, instituții paralizate și îngheţarea dezvoltării economice.

Și care a fost cel mai ușor de găsit ţap ispăşitor pentru această situație? Furnizorii de energie, desigur. Ei sunt singurul punct de contact cu utilizatorii finali și ei strâng facturile. Și mai mult, ei sunt în deţinuţi privat, de către investitorii străini. Deci, prin definiție, aceştia s-au aflat în spatele răului care a lovit clienții din Bulgaria. Sau, cel puțin, acesta a fost mesajul continuu al unor politicieni, demonizarea companiilor de utilități, în timp ce rezultatul pentru sistemul energetic a fost lamentabil.

Ceea ce „vechile” state membre au dezvoltat ca „înțelepciune” instituțională și cultură corporativă în ultima jumătate de secol, ţări ca Bulgaria abia acum încep să adopte, în sectorul energetic. Prin urmare, schimbarea prin care anumite state membre noi trebuie să treacă trebuie să fie efectuată în două direcții: de punere în aplicare clară și transparentă a strategiilor UE și naționale, precum și ceea ce fostul prim-ministru Simeon de Saxa-Coburg Gotha a menționat ca „o schimbare de cip”: o nouă mentalitate.

Dacă se dorește ca Bulgaria și alte țări similare să răspundă în mod adecvat politicilor energetice pan-europene, Europa trebuie să integreze în primul rând două puncte importante în ordinea de zi: oferirea atât de sprijin instituțional și expertiză pentru unele state membre care au nevoie să urce sectorul energetic la standardele UE și instrumentele pentru a influența mentalitatea unei mari părţi a populației UE.

Politicienii de la nivelul UE trebuie să fie conștienți de faptul că a face politică este la fel de important ca și punerea în aplicare în mod corespunzător la nivel național. Nu există nici un sens al unei Uniuni a Energiei pe hârtie, dacă principiile fundamentale sunt prost implementate.

Marele obiectiv poate fi realizat numai cu pregătirea corespunzătoare. Provocarea nu constă în atingerea scopului în sine, ci în a găsi cel mai bun mod de a o realiza. Dacă vrem o piață comună a UE și norme comune, Europa trebuie să se asigure că anumite țări nu sunt lăsate în urmă.

Kalina Trifonova este Managing Director EVN Bulgaria, o companie integrată de energie și servicii de mediu.