Centrala de la Cernavodă reprezintă una dintre reușitele tehnice de vârf ale României, gestionată aproape total cu resurse interne de cunoaștere, capital, echipamente și mână de lucru. Suplimentarea celor două reactoare cu încă două ține capul de afiș în multe discuții privind politica energetică națională a României, iar oponenții acestui proiect de investiție nu lipsesc. Am discutat cu Dr. Ing. Ionel Bucur, directorul general al CNE Cernavodă, despre perspectivele de evoluție a sectorului nuclear românesc din punct de vedere tehnic, profesional și economic, energia nucleară fiind pentru încă mult timp de acum încolo unul dintre elementele de stabilitate a sistemului energetic național.
De cât timp v-ați legat traseul profesional de CNE Cernavodă și care sunt cele mai sensibile situații pe care le-ați avut de rezolvat din poziția de director general al unității?
Toată viaţa mea înseamnă industrie nucleară. În 1979 eram inginer la serviciul tehnic în cadrul CSEN INC, unde se făcea analiza documentaţiilor tehnico-economice de realizare a centralei, analizele de securitate nucleară, obţinerea avizelor şi autorizaţiilor pentru lucrările de construcţii-montaj pe şantier. La vremea respectivă eram un inginer specializat în centrale şi instalaţii atomice, la începutul istoriei energeticii nucleare româneşti, când intenţia de dezvoltare a programului nuclear românesc părea provocarea supremă.
Am pornit de la documentele suport pentru un proiect şi am parcurs drumul excelenţei în industria nucleară, până pe primul loc în lume la coeficientul de utilizare a puterii instalate. Între timp s-au format generaţii de specialişti, pentru că securitatea nucleară înseamnă experți, înainte de robusteţea tehnologiei. CNE Cernavodă foloseşte tehnologie canadiană, confirmată în repetate rânduri de experţi independenţi, fără istoric de incidente. Asta nu înseamnă că nu am fost pus în faţa unor situaţii dificile, dar rezultatele arată că deciziile luate au fost bune.
Nu există situaţii sensibile în industria nucleară. Există doar standarde, norme, proceduri şi oameni care ştiu cum să rezolve fiecare situaţie. Experţii sunt oamenii care munceau cu cizmele în noroi, iar astăzi cresc noi generaţii. Există planuri, procese, indicatori de performanţă de îndeplinit şi acţiuni pentru atingerea acestora. Există măsuri proactive şi acţiuni corective al căror scop este eliminarea hazardului.
Cum arată ziua dumneavoastră de lucru?
Ziua mea de lucru începe la 7:00 şi se termină atunci când consider că tot ce trebuia rezolvat în ziua respectivă este rezolvat. Dacă ziua de lucru devine noaptea de lucru, este un firesc al acestei industrii. Nu există jumătăţi de măsură sau lucru făcut de mântuială. Ziua de lucru înseamnă contact constant cu oamenii şi cu situaţiile. Înseamnă zi de zi o şedință operativă, care este diagnosticul şi corolarul a ceea ce trebuie făcut, cu termene concrete, responsabili şi măsuri concrete, gândite şi executate dinamic.
La o privire obiectivă, cum arată viitorul unităților pe care le avem, ce lipsește și ce trebuie înlocuit pentru a păstra siguranța în exploatare?
CNE Cernavodă operează în prezent la un coeficient de utilizare a puterii instalate foarte ridicat, iar acest coeficient este elocvent pentru toate procesele de bază sau suport aferente operării centralei. Unei astfel de centrale nu îi lipseşte nimic pentru a opera performant şi în condiţii de maximă securitate nucleară. Planul de întreţinere şi reparaţii este gândit pe termen lung, ştim clar necesarul de piese şi echipamente și durata lor de viaţă.
Mentenanţa este un factor-cheie pentru producție în condiţii optime de securitate. Planul de investiţii strategice pe termen mediu şi lung include îmbunătăţiri ale securităţii nucleare rezultate din testele de stres şi care reprezintă îmbunătăţirea răspunsului în situaţii de urgenţă pentru evenimente din afara bazelor de proiect. Probabilitatea ca aceste evenimente să apară este extrem de redusă, dar tocmai acesta este caracterul proactiv al acestei industrii.
Unitatea 1 va intra după 2024 în retehnologizare pentru extinderea duratei de viaţă. După lucrări va continua să producă aceeaşi energie, în aceleaşi condiţii de siguranţă, la un cost de producţie redus pentru încă 30 de ani. Coroborând politicile energetice europene cu necesităţile reale ale sistemului energetic românesc pe termen lung, cred că viitorul nuclearului în România ar trebui să fie o certitudine, având capacitatea de a susţine politica decarbonizării.
Resursa umană calificată este din ce în ce mai greu de păstrat, iar companiile locale care ar putea lucra ca furnizori pentru lucrări la CNE Cernavodă s-au împuținat. Există riscul să ajungem să importăm mână de lucru calificată și echipamente adecvate?
Migrarea forţei de muncă a devenit un trend global în industria nucleară, iar retenţia resursei umane înalt calificate nu este doar provocarea Nuclearelectrica. Industria nucleară globală se devoltă prin construcţia de noi unităţi, pentru că există obiective şi necesităţi majore care determină state cu industrie petrolieră puternică să-şi direcţioneze investiţiile către sectorul nuclear. Cum cele mai multe astfel de state sunt în faza incipientă a programului nuclear, ele au nevoie de o infuzie masivă de personal specializat din state cu experienţă în operare. Pentru aceasta oferă pachete de beneficii financiare extrem de motivante, aşa că devine dificil să stopezi migrarea personalului din statele cu situaţie economică dificilă, care nu pot compensa diferenţele de remuneraţie.
În acest moment, CNE Cernavodă are personal înalt calificat pentru formarea noilor specialişti, are programe de recrutare, dezvoltare şi formare continuă a resursei umane. Industria nucleară este direct implicată în atragerea de tineri, fie prin programe de promovare a industriei şi beneficiilor sale adresate elevilor de liceu, fie prin colaborări cu facultăţile de specialitate din cadrul Universităţii Politehnice. Strategia, politicile şi obiectivele de resurse umane sunt orientate pe termen lung pentru identificarea, formarea şi retenţia resursei umane.
Industria nucleară este un lanţ global, iar personalul este într-un continuu schimb de experienţă, pe diferite specializări. De la noi învaţă unii, noi învăţăm de la alţii, iar multidisciplinaritatea asigură funcţionalitatea optimă. Încercăm să ţinem pasul cu alte state în materie de factori motivaționali, în măsura în care legislaţia ne permite acest lucru. Un expert se formează în ani de zile, industria depinde de aceşti oameni şi împreună sunt un bun naţional. Vestea bună e că încă există în România industrie nucleară pe orizontală și lucrăm cu firme româneşti care oferă produse şi servicii de calitate.
––––––––––––-
Articolul integral poate fi citit în numărul din decembrie 2015 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești gratuit numărul următor (martie 2016), în format tipărit, scrie-ne la adresa [email protected], pentru a te include în lista de distribuție.