De la 5 mai, România a intrat în campanie electorală în vederea alegerilor la nivel local, programate pe 5 iunie. energynomics.ro vă propune în aceste săptămâni să vă familiarizaţi cu proiectele pe care cei mai importanţi candidaţi la Primăria Bucureştiului le propun în spaţiul public. Intenţionăm să vă aducem în atenţie cât mai mulţi dintre candidaţii partidelor şi cei independenţi. Vă îndemnăm să le adresaţi întrebări şi să comentaţi ideile candidaţilor, atunci când aceştia intră în zona dumneavoastră de expertiză!

Stimate domnule Cătălin Predoiu, care sunt priorităţile domniei-voastre ca primar al Capitalei?

În primul rând vreau să vă spun care este viziunea mea pentru Capitală, pentru că toți contracandidații mei se laudă cu priorități, însă niciunul dintre ei nu are o viziune asupra dezvoltării Bucureștiului. Esența viziunii mele este punerea cu adevărat pe harta regională a capitalei României și de a fructifica cu adevărat potențialul incontestabil pe care îl are. Toate politicile publice și strategiile administrative pe care le propun și pe care le voi implementa se bazează pe această viziune politică de a reda capitalei României rolul și locul strategic pe care trebuie să îl revendice, de a face din București cu adevărat un oraș care în 2018, la 100 de ani de Românie modernă, independentă și mare, să devină capitala pe care țara asta o merită, iar în 2019, când România va deține președinția Consiliului Europei, va trebui să devină capitala Europei. Priorităţile imediate sunt legate de finalizarea proiectelor începute, care blochează în acest moment Bucureştiul şi fac din viaţa cetăţenilor Capitalei un coşmar. Mă refer în primul rând la trafic. În acelaşi timp, obiectivul meu principal este să consolidez finanţele Bucureştiului.

Concret, programul meu de guvernare locală are 6 domenii prioritare:

1. Guvernanță – Asigurarea unei bune administrări a problemelor comunității prin instituții performante și angajați motivați, caracterizată prin transparență, consultare sistematică și decizie participativă, planificare și dezvoltare urbană, protejarea, dezvoltarea și valorificarea patrimoniului orașului, prin servicii publice și sociale de înaltă calitate, prin o bună integrare cu programele regionale și naționale și prin-un grad înalt de participare și implicare publică în guvernarea orașului într-un cadru metropolitan bine ancorat în teritoriu.
2. Mobilitate – definită prin 3 obiective strategice cu privire la: trafic, conectivitatea națională și internațională, infrastructura IT&C.
3. Calitatea vieții – Un oraș care să asigure locuitorilor săi un trai mai bun printr-un înalt nivel de siguranță pentru cetățenii săi, condiții de sănătate comparabile cu orice capitală europeană, locuințe sigure, accesibile, spațioase, confortabile și eficiente energetic, facilități educaționale de prim rang în Europa, facilități culturale și de divertisment.
4. Mediu – Condiții de mediu care să plaseze capitala între primele capitale din Uniunea Europeană, caracterizată prin reducerea dramatică a poluării aerului, apelor și terenurilor, cu un nivel înalt de prezență și distribuție a spațiilor verzi în interiorul orașului.
5. Economie – O economie prosperă, performantă și dinamică, marcată de spirit inovativ și antreprenoriat, de înaltă productivitate, cu o piață de forță de muncă atractivă și flexibilă, axată pe principiile dezvoltării durabile, cu o imagine prestigioasă care să-i faciliteze integrarea și expansiunea internațională.
6. Oameni – cu un nivel de educație și calificare profesională adaptate societății cunoașterii și cerințelor pieței forței de muncă, oameni care se preocupă și au acces la programe bine definite de învățare pe tot parcursul vieții, cu o mentalitate deschisă.

Termoficarea este una dintre problemele stringente al Capitalei, una în care rolul Primăriei este extrem de important. Cum veţi pregăti iarna lui 2016 şi care sunt planurile de viitor (3-4 ani) pentru a dezamorsa această chestiune? Concret, care este viitorul RADET?

Serviciul public de distribuție a căldurii se află într-adevăr într-o situație dificilă, nerestructurat, nemodernizat și cu datorii istorice care depăşesc 800 de milioane de euro. Soluția aici este realizarea unui sistem integrat de producere și distribuție a căldurii. Noua companie va trebui nu numai să asigure distribuția căldurii, ci și să o producă, la un preț corect.

Pentru atingerea acestui deziderat, măsurile trebuie discutate și agreate împreună cu Guvernul care, în acest moment, deține producătorul de energie ELCEN București.

Pentru iarna 2016-2017, RADET București va trebui să facă o pregătire prealabilă (pe timpul verii) a rețelelor primare și secundare. Vom asigura resursele financiare necesare pentru reparațiile curente și reviziile instalațiilor. În paralel, vor fi derulate reparații capitale la rețelele de distribuție din fonduri europene asigurate pe Programul Operațional Infrastructura Mare, program care are alocat 180 milioane de euro.

O definiţie a consumatorului vulnerabil întârzie să fie asumată la nivel naţional (şi european). Până acum, Primăria şi-a asumat o anume formă de sprijin pentru persoanele care au dificultăţi în plata facturilor. Vi se pare rezonabilă această formulă? Intenţionaţi să o modificaţi în vreun fel?

Primăria are obligația de a garanta un serviciu public de calitate și la un preț corect. La acest moment, așa cum spuneam, serviciul este nerestructurat și nemodernizat, fapt care se reflectă și în prețul gigacaloriei. Acesta este motivul pentru care, într-adevăr, primăria suportă în acest moment de la buget mai mult de 50% din prețul de producere și distribuție al gigacaloriei.

Diferența de tarif suportată din buget va fi menținută și în perioada următoare, însă cuantumul va scădea pe măsură ce compania va fi restructurată și modernizată, randamentele vor crește, rețelele primare și secundare vor fi înlocuite reducând pierderile, iar prețul de producție va scădea.

Pe termen mediu îmi propun să înlocuim sprijinul general cu diferite forme de sprijin pentru persoanele aflate în dificultate, stabilind un set de criterii și proceduri de acordare a sprijinului.

Văzută ca o soluţie optimală în urmă cu câţiva ani, anveloparea blocurilor de locuit este astăzi puternic contestată şi, oricum, aproape blocată în lipsa unui sistem viabil de finanţare. Care este soluţia domniei-voastre pentru reducerea costurilor energetice, mai întâi la nivelul imobilelor pe care le aveţi în proprietate, dar şi pentru miile de blocuri de locuinţe?

Anveloparea blocurilor trebuie să continue. Consider că este măsura cu cele mai mari beneficii asupra scăderii pierderilor de căldură din apartamente, reducerea facturilor, schimbarea aspectului orașului și, nu în ultimul rând, crearea de locuri de muncă. Abuzurile făcute în derularea programului trebuie rezolvate prin aplicarea legii și nu prin oprirea programului.

Trebuie găsite soluții de finanțare atât din fonduri europene, cât și din bugetele primăriilor de sector și a Primăriei Generale.

Soluția este cea amintită mai devreme, restructurare, modernizare, reabilitare termică și folosirea mijloacelor alternative de producere a energiei (panouri solare, dezvoltarea de incineratoare cu producere de energie) într-un cuvânt, eficiență.

Microgenerarea şi producţia distribuită aproape de locul de consum sunt două tendinţe de viitor, pe plan global. Aveţi în plan să sprijiniţi asemenea evoluţii în Bucureşti, pentru producţia de electricitate şi energie termică? Cum anume? (panouri solare, fotovoltaice, centrale pe bază de biomasă).

În mod categoric, noua Strategie de realizare a sistemului integrat de producere și distribuție a căldurii va conține toate aceste măsuri și mijloace moderne de creștere a eficienței energetice. Aici însă ultimul cuvânt trebuie să fie al specialiștilor. Preocuparea mea va fi să garantez bucureștenilor un serviciu de calitate la un preț competitiv cu exigența de creștere a calității vieții în București.

Transportul de mărfuri şi persoane în Capitală este principala sursă de poluare (gaze nocive, zgomot etc) şi de stres pentru bucureşteni. Dificultăţile de mobilitate împiedică dezvoltarea mai alertă a unor zone şi cresc costurile pentru afaceri şi cetăţeni. Care este planul domniei-voastre pentru un trafic fluent şi mai puţin toxic? Ce loc are mobilitatea electrică – tren, tramvai, autobuz, car-sharing, maşini electrice şi staţii de alimentare pentru acestea – în aceste planuri?

Este o realitate că orașul se schimbă și crește mult mai repede decât ne-am așteptat. În București circulă zilnic peste 1,5 milioane de autovehicule (de peste 10 ori mai multe față de anul 1990). Noi venim cu soluții integrate care să scadă numărul de mașini din oraș, să reducă poluarea aerului și să contribuie la fludizarea traficului, astfel:

• un sistem inteligent de gestionare a parcărilor, cu o aplicație care să indice locurile libere de parcare din oraș, pentru o mai bună fluidizare a traficului;
• noduri intermodale în afara Bucureștiului dotate cu spații generoase de parcare (park&ride) și vom extinde metroul (în special de suprafață) până la aceste parcări pe punctele principale de acces în oraș;
• un sistem regional de e-ticketing, integrat parcare/transport în comun;
• transport în comun extins în localitățile cu caracter predominant rezidențial din județul Ilfov (către nodurile intermodale)
• vom extinde rețeaua de transport în comun și vom asigura o bună penetrabilitate a acesteia;
• frecvență măsurată si respectată a traseelor RATB;
• vom realiza culoare speciale dedicate bicicliștilor, delimitate clar, alternând acestă abordare cu soluții care să nu necesite infrastructură dedicată (vezi Londra, Amsterdam);
• vom dezvolta soluții bazate pe abonamente de tip bike-sharing, inclusiv infrastructura de bike-sharing;
• soluții soft de promovare a mersului pe bicicletă;
• dezvoltarea transportului în comun, vom pune accentul pe autobuze cu motoare hibride și electrice, modernizarea rețelei de tramvai și pe extinderea metroului pentru a încuraja și renunțarea la mașina personală.

În fine, oraşele viitorului sunt inteligente şi verzi, ceea ce presupune eficienţă energetică, producţie din resurse regenerabile, interconectare şi control de la distanţă între sistemele de bază (inclusiv cele energetice). În cât timp veţi veni în faţa bucureştenilor cu un plan de acţiune concret pentru Bucureşti – Oraş intelient?

Vă invit să citiți Programul meu “București 2020 – Bucuria de a trăi” și veți constata că deja am venit cu un astfel de plan de acțiune concret. Cele 6 domenii prioritare pe care le-am amintit sunt dezvoltate în totalitate pe criteriile Smart City.

a
******************

a
Pe 5 iunie, la Primăria Capitalei vor candida 12 persoane, înscrise în buletinele de vot în această ordine.

1. Mirel Amariţei – ProDemo
2. Daniel Barbu – ALDE
3. Cătălin Berenghi – independent
4. Nicuşor Dan – USB CITEŞTE INTERVIUL ACORDAT energynomics.ro!
5. Bogdan Diaconu – PRU
6. Petrică Dima – PSRO
7. Gabriela Firea – Alianţa PSD+UNPR
8. Iulia Gorea-Costin – PNŢCD
9. Niculae Neamţu – Partidul Republican
10. Cătălin Predoiu – PNL
11. Adrian Severin – PDS
12. Robert Turcescu – PMP