Discuțiile purtate în SUA de către premierul Dacian Cioloș pe teme energetice s-au concentrat pe dezvoltarea potențialului de hidrocarburi existent în platoul continental al României din Marea Neagră, a transmis cabinetul Primului Ministru, scrie Agerpres.

Proiectele de fracturare hidraulică pentru extracția gazelor de șist, aflate sus pe agenda politică și economică în urmă cu doi ani, au căzut în anonimat, sugerează declarațiile lui Dacian Cioloș. Situația nu este singulară în Europa.

„Nu am discutat despre gazele de șist. Au fost, sigur, discuții mai ales legate de exploatările offshore. Sunt companii americane care au astfel de proiecte și i-am încurajat să continue astfel de proiecte, discutând mai ales de infrastructura de transport energetic pe care Guvernul are intenția să o susțină, inclusiv acea conductă BRUA între România — Bulgaria — Ungaria — Austria, care ar lega Marea Neagră cu restul Europei, cât și de celelalte proiecte de interconectare cu țările vecine, care la fel ar crea anumite facilități pentru companiile care ar urma să exploreze gaze în Marea Neagră”, a spus Dacian Cioloș, într-o conferință de presă la Ambasada României la Washington, scrie Agerpres.

În materie de investiții offshore, dezvoltarea zăcămintelor este încă departe de realizare, cu 2019 cel mai apropiat termen când o moleculă de gaz ar putea fi extrasă din perimetre din Marea Neagră aflate în jurisdicția României. Parteneriatele OMV Petrom – ExxonMobil și LUKOIL – Romgaz – PanAtlantic Petroleum sunt cele mai aproape de reușită.

Dacă în România a existat o singură companie deținătoare de licență de explorare de gaze de șist, Chevron, în Polonia au rămas doar cele două companii de stat care se încăpățânează să continue explorările în speranța că vor găsi zăcăminte ce pot fi dezvoltate în actualele condiții de piață. Până în urmă cu un an, în Polonia au obținut concesiuni pentru gaze de șist unele dintre cele mai importante companii petroliere din lume: Chevron, Exxon Mobil, Marathon Oil, Total.