Activitatea de producție de energie termică și electrică din biomasă și biogaz se află în stadii incipiente în România. Sectorul este, totuși, avantajat de prezența unei asociații dinamice, angrenate în inițiative naționale și europene care să pună pe fundamente serioase – chiar conservatoare – dezvoltarea proiectelor de profil. Ilias Papageorgiadis, președintele Asociației României de Biomasă și Biogaz (ARBIO) a trecut în revistă, provocat de energynomics.ro Magazine, principalele inițiative de legislație și reglementare demarate de asociație pentru încurajarea antreprenorilor să dezvoltate cen­trale pe baza acestor două surse regenerabile de energie, precum și acțiunile de racordare la modelele de afaceri și tehnologiile utilizate pe plan european.

Domnule Papageorgiadis, aţi înfiinţat ARBIO cu scopul de a pune în prim plan potenţialul României în afacerile cu energie din biomasă şi biogaz. Câţi membri are asociaţia şi ce vă propuneți pentru următoarea perioadă?

Asociația Română de Biomasă și Biogaz (ARBIO) a fost înființată în 2012 și are în acest moment 72 de membri. Numărul lor a crescut constant în ciuda faptului că sectorul nostru nu a fost dezvoltat la adevăratul său potențial. Creșterea bazei de membri este rezultatul a mai multor acțiuni derulate cu perseverență. În primul rând, ne implicăm în problemele membrilor, i-am ajutat să identifice soluții, i-am susținut și am lucrat cu ei pentru a dovedi că ideile și problemele lor merită atenție. În al doilea rând, facilităm introducerea membrilor noștri către potențiali parteneri de afaceri din țară și din exterior. Totodată, suntem avantajați de faptul că facem parte din multe organizații sonore, naționale și Europene. În plus, avem parteneriate și colaborări cu asociații, organizații și grupuri reprezentative active în România.

În ce priveşte potenţialul României, de mulţi lăudat, propun să mergem în profunzime. Cum arată acest potenţial în termeni de investiţii şi locuri de muncă?

România are un potențial de peste 3.000 MW instalați în centrale pe biomasă și biogaz. Estimăm că Guvernul va înțelege că singura soluție viabilă pentru producătorii mari de energie din cărbuni va fi să trecem la o combinație de cărbuni și biomasă. Așa vom salva zeci de mii de locuri de muncă și vom oferi avantaje multiple pentru cetățeni, economie și mediu. În schema dedicată biomasei și biogazului propunem să realizăm 300 MW în următorii șase ani, pentru „a testa apele”. Aceste proiecte presupun crearea a cel puțin 15.000 de locuri de muncă directe și a 5.000 de locuri de muncă indirecte. După ce realizăm 300 MW, vom analiza efectele și vom stabili împreună cu Parlamentul, Executivul si autoritățile independente dacă este corect să ne îndreptăm spre pasul următor. Nu ne grăbim să discutăm despre cifre majore legate de puterea instalată. Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei Regenerabile prevede 600 MW instalați în centrale pe biomasă și biogaz, dar noi propunem o dezvoltare mai conservatoare.

Cine ar putea construi centrale de acest tip, care sunt costurile de capital per unitate de putere instalată şi cum s-ar putea finanţa mai bine astfel de proiecte?

Noi propunem ca majoritatea proiectelor să fie finanţate de către sectorul privat. Nu excludem sectorul public, în special în ce privește încălzirea centralizată. Există multe categorii de investitori privaţi (cei care gestionează gropi de gunoi, fermieri, proprietari de ferme de animale, fabrici de produse alimentare) care caută o soluţie „sănătoasă” pentru a rezolva această problemă. Costurile unui proiect diferă în funcție de mărimea și de tehnologia de exploatare. Acestea se schimbă dramatic dacă implementăm o instalaţie de 200 kW sau de 1 MW. Cu cât mai mic este un proiect, cu atât mai scump devine. Din acest motiv susţinem tarife diferite pentru capacităţi diferite. În acelaşi timp, le recomandăm investitorilor să modeleze proiectul după disponibilitatea materiei prime la îndemână în zona proiectului. Din momentul în care Legea Biomasei şi Biogazului va fi implementată, schema propusă va fi stabilă şi previzibilă.

În ce privește infrastructura de alimentare cu materie primă, ARBIO a pregătit în 2013 un studiu detaliat cu privire la cantitățile și sursele disponibile în fiecare județ. Documentul, folosit și de unele autorități publice și institute, va fi actualizat în 2017. Sperăm că tehnologiile autohtone vor fi bine reprezentate în proiecte. Avem membri care dețin tehnologii dezvoltate local și care realizează proiecte. La fiecare eveniment pe care îl organizăm este prezentat cel puțin un furnizor de tehnologie din România.

Ce succese a înregistrat asociaţia în mediul politic și de afaceri şi care sunt paşii următori pentru ca sectorul biomasei şi biogazului să se dezvolte?

Până în 2013, sectorul biomasei nu prea era luat în considerare. Situaţia s-a schimbat considerabil, iar unele dintre propunerile noastre din 2013 sunt acum pe masa de discuții. Una dintre propunerile avansate este ca toate certificatele verzi să fie cumpărate la un singur preţ, 30 de euro/certificat. Am organizat evenimente de anvergură, am realizat studii care au avut impact major şi am depus documentație tehnică şi legală considerată foarte bine pregătită.

În prezent, avansăm cu proiectul de lege care să guverneze acest sector. Textul propus a fost depus la Comisia de Servicii şi Industrii, la Ministerul Energiei, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii. În același timp, redactăm un proiect de lege pentru culturile energetice. Avem o activitate intensă în ce privește informarea publicului despre producerea energiei termice din biomasă, explicăm specificitățile sectorului partenerilor din ONG-uri, susținem proiecte de împădurire a României. Multe dintre inițiativele menţionate sunt pregătite împreună cu Asociaţia Producătorilor de Peleţi şi Brichete din România. Unul dintre proiectele noastre comune este să avansăm spre certificarea agro-peleților, sector unde România are avantaj competitiv la nivel european.

Dintre acţiunile începute local, care are potenţialul să influenţeze benefic cel mai mult sectorul? La nivel european, care au fost măsurile luate de ARBIO pentru a se asigura că este ascultată de experţi şi decidenți?

Legea Biomasei și a Biogazului va aduce beneficiile cele mai mari pentru sector și pentru România. Din 2013, ARBIO este membră în Asociația Europeană de Biomasă (AEBIOM) și Asociația Europeană de Biogaz (EBA). Anul acesta, după ce Federația Națională PRO AGRO va adera la COPA COGECA, ARBIO va reprezenta România în grupuri de dialog social din cadrul Comisiei Europene. Din decembrie 2015, ARBIO are un reprezentant ales în Consiliul Director al EBA. Asociația noastră participă în proiecte derulate de AEBIOM, precum organizarea conferințelor europene și pregătirea răspunsurilor în dezbaterile legislative de la nivel european. În acest an facem și primii pași pentru a ne extinde în Republica Moldova, Grecia și Bulgaria.

Aţi depus eforturi pentru a construi propuneri de care legislatorii şi reglementatorii să ţină cont. Aceste eforturi culminează cu o lege dedicată domeniului. Care sunt principiile directoare ale legii şi când credeţi că ar putea deveni realitate?

Muncim de mai bine de trei ani pentru a realiza proiectul de lege care va separa biomasa şi biogazul de celelalte resurse. Ne propunem ca utilizatorul energiei să nu plătească un cost suplimentar, de aceea am propus ca suportul să provină de la sumele colectate de Fondul de Mediu de la poluatori. Am propus introducerea, în primă etapă, a unui plafon de 300 MW care să primească sprijin prin acest mecanism. Din cei 300 MW, 125 MW să fie dedicaţi proiectelor care valorifică deşeurile menajere şi 175 MW pentru alte proiecte.

Credem că indicat este ca proiectele să fie răspândite în toată ţara, acolo unde este realmente nevoie, de aceea am propus introducerea unor limite pentru fiecare zonă geografică. Am solicitat ca ANRE să controleze fluxul investiţiilor, să informeze Transelectrica despre fiecare proiect şi să aprobe un proiect când are confirmarea că există surse pentru subvenţii. Transelectrica va acorda subvenţiile după regulile stabilite de ANRE.

Am mai propus organizarea de licitații pentru proiecte mai mari de 1 MW. Toate proiectele vor avea un tarif compus din preţul pieţei şi subvenţie; cea din urmă variază în funcție de prețul energiei. Oricine depune un proiect pentru aprobare va trebui să depună şi o garanţie bancară echivalentă cu 10% din valoarea investiţiei. Dacă în 12 luni nu are dovezi că a achiziţionat echipamentul şi în alte 12 luni nu a primit licenţa de producător, va pierde garanţia. În fine, propunem un randament minim pentru toate proiectele şi un randament mai mare pentru proiectele care rezolvă probleme cu interes major pentru ţară. Proiectul de lege se află acum în Parlament şi credem că în această toamnă va fi votat. După aceea urmează aprobarea Comisiei Europene și pregătirea metodologiei de către ANRE.

–––––––––––––-

Articolul integral poate fi citit în numărul din mai 2016 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești numărul următor (septembrie 2016), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție.