Ministerul Energiei a anunțat azi că se va implica în implementarea noii Strategii Naționale Anticorupție 2016-2020, pentru creșterea integrității, reducerea vulnerabilității și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri.
Ministerul Energiei face astfel parte din proiectul noii Strategii Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020, ca instituție responsabilă în îndeplinirea obiectivului Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri. Ministerul Energiei va lucra pentru acest obiectiv alături de Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Transporturilor și Ministerul Justiției, se arată într-un comunicat.
Ministerul Energiei și celelalte instituții responsabile, sub coordonarea Ministerului Economiei, au ca țintă de atingere a acestui obiectiv de creștere a integrității reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri anul 2017.
”Identificarea sectorului energetic ca zona-cheie de interes pentru lupta anticorupţie este un semnal clar că aşteptăm de la companiile din domeniu să se conformeze celor mai înalte standarde în domeniu. Unii o fac deja, pe cei care mai au de făcut paşi îi vom asista să îi facă. Acesta este principalul rol al muncii noastre. Este de la sine înţeles: cei care nu înţeleg acest deziderat nu îşi găsesc loc în sistemul energetic”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.
Acțiunile principale ale acestui obiectiv sunt: continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline a OCDE și al grupurilor de lucru relevante ale organizației și, în special, în Grupul de lucru Anti-mită.
Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a acesteia; identificarea, descurajarea și sancționarea înțelegerilor anticoncurențiale; implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru iîntreprinderile publice; realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelro de integritate între mediul privat și sectorul public; organizarea de consultări publice periodice între reprezentanții sectorului public și mediului de afaceri cu privire la agenda națională anticorupție și politicile publice cu impact asupra activității economice; și diseminarea politicilor și programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoștința posibililor contractori și furnizori și solicitarea respectării unor standarde echivalente.
”În chestiunile legate de anticorupție e nevoie de mai multă prevenție dacă dorim să vedem rezultate semnificative într-un timp cât mai scurt. Ce a decis Ministerul Energie este să se pună la dispoziția echipei care coordonează Strategia Națională Anticorupție și să coopereze pe deplin în acest proiect astfel încât să avem parte de un mecanism care poate acționa preventiv. Bunele intenții sunt importante, dar avem nevoie de participare și de implicare fără rezerve, deoarece nu putem avea o schimbare profundă bazându-ne exclusiv pe măsuri punitive”, a declarat Dan Ionescu, consilier personal al ministrului Energiei, cel care a reprezentat Ministerul Energiei în discuțiile cu echipa de la Ministerul Justiției.
SNA 2016-2020 păstrează premisa asumării de către toate instituțiile și autoritățile publice, inclusiv întreprinderile publice și alte instituții aflate în coordonarea, subordinea și sub autoritatea instituțiilor publice a următoarelor valori: voință politică, integritate, prioritatea interesului public și transparența.
Scopul SNA este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției în România. Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă, judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.
Impactul scontat al strategiei vizează elemente precum încadrarea României în media UE privind percepția și mentalitatea publică internă legată de fenomenul de corupție, reducerea cu cel puțin 50% a cazurilor de fraudare și corupere a procedurii de achiziții publice, implementarea măsurilor preventive anticorupție în peste 80% din instituțiile și întreprinderile publice și aderarea României la Convenția anti-mită a OCDE.