Mărfurile au trecut prin a treia săptămână de stagnare, însă piețele au avut o volatilitate destul de ridicată în ultima săptămână.

”Suntem în luna august, o lună a vacanțelor, iar activitatea piețelor – dar nu și volatilitatea- tinde să încetinească. După o primă jumătate de an foarte bună pentru mărfuri, în trimestrul acesta (cu excepția metalelor) prețurile nu au mai ținut pasul,” susține Ole Hansen, Șef de Strategie a Mărfii, Saxo Bank.

Piața petrolului continuă să fie dezechilibrată, iar ca răspuns, fondurile de risc au renunțat la pariurile pe mărfuri cu 40% în ultimele șase săptămâni. Aceste evoluții au lăsat piețele expuse unor riscuri de creștere a tranzacționării pe scădere, mai ales pe piața petrolului, unde sesizăm o revenire la niveluri record ale pozițiilor short înainte de ultima recuperare de teren a prețului.
Pe fondul acestor informații, ministrul saudit al energiei a anunțat joia trecută că va oferi un prag de suport prețului petrolului, afirmând că poziționarea de tip short a cauzat o cădere de preț. Comentariile sale au făcut imediat ca prețul țițeiului să sară, deși surplusul de producție continuă să mențină piața dezechilibrată. Refuzul Arabiei Saudite de a agrea acrodul de la Doha, din aprilie, a făcut piața să reacționeze la acest prim semn – fie și verbal – legat de intervenția pe preț. Un nou acord care să ajute piața nu e așteptat foarte curând, dar traderii se vor gândi cu siguranță de două ori înainte de a plasa poziții short – ceea ce probabil reprezenta și scopul unei astfel de declarații.

Câștigurile obținute de energie și metale au mai redus un pic tensiunea de pe piața mărfurilor. Acest sector a fost martorul unei creșteri continue a cererii, pe tot parcursul anului acestuia, mai ales dacă vorbim de zahăr și bumbac. Piața cerealelor a mai luat o gură de oxigen înainte de cel mai important raport al verii, estimarea World Agriculture Supply and Demand (WASDE), dată abia la sfârșitul săptămânii.

Vedeta săptămânii trecute a fost, totuși, petrolul, care a crescut cel mai mult din aprilie. O aglomerare de poziții short ca răspuns la creșterea stocurilor a creat contextul ideal pentru revenirea prețului. Când ea s-a și produs, a beneficiat și de sprijinul declarativ al companiilor producătoare, dar și pe cel al ministrului saudit al energiei, menționat anterior.

Aurul poate scădea în continuare

Urmare a încercării eșuate de a rămâne la 1,375 de dolari pe uncie – valoarea de vârf de la 11 iulie a.c. – aurul a început să arate expus și o nouă corecție de preț pare să planeze asupra lui.

Cererea, ca răspuns a contracției dobânzii titlurilor suverane, va continua să existe, atâta timp cât băncile centrale continuă să afișeze dobânzi negative și să continue programele de achiziții masive de active. Fondurile de risc mențin poziții long aproape de record în aurul Comex și în pofida suportului oferit, nu este exclusă o vânzare masivă, precum cea din mai 2016, când prețul s-a scufundat cu 33%.

Aurul a traversat perioada ce a urmat votului Brexit, cu o creștere care l-a plasat în intervalul 1,315 – 1,365 de dolari pe uncie.

Țițeiul – prins în „conflictul” dintre poziționările short și long

A fost o săptămână bună pentru prognoze, mai ales după rapoartele de pe piețele de energie redactate de cele trei mari instituții: OPEC, EIA și IEA.

EIA continuă să vadă piața globală de petrol ca fiind saturată până în 2017. În raportul instituției, se evaluează creșterea producției din SUA cu 100,000 de barili/zi la 8.3 milioane – însă sub valorile de vârf din 2016 cu 400,000 de barili/zi.

OPEC raportează, deasemenea, o întârziere a reechilibrării pieței. În schimbul unui ușor deficit pe 2017 estimat în raportul anterior, acum se așteaptă la un surplus global de 100,000 de barili/zi.

IEA este mai optimistă cu privire la reechilibrarea pieței, în pofida excesului de producție din Golf. Potrivit Reuters „piețele de petrol ale lumii vor începe să limiteze oferta încă din a doua jumătate a anului 2016, dar procesul va fi încet și dureros, pe măsură ce cererea modială scade, iar statele non-OPEC continuă să producă la cote înalte”.
Membrii OPEC au căutat din nou sprijin pentru prețul petrolului prin intervenția declarativă, după ce au văzut prețul coborând spre 40$/baril. Această metodă a mai dat deja roade de două ori anul acesta, dar a fost nevoie de intervenția ministrului saudit al energiei: producția e prea abundentă, iar stocurile din SUA prea mari.
Frustrarea provocată de întoarcerea la 40$/baril și vânzările speculative au provocat intervenții declarative din partea tuturor membrilor OPEC, mai mult sau mai puțin puternici.
”Nu vedem ca OPEC să acționeze în acest moment, însă întîrzierile procesului de reechilibrare a pieței vor determina continuarea declarațiilor membrilor făcute în sprijinirea prețului, pe măsură ce se apropie luna septembrie – o lună care, în mod tradițional, a adus scăderi de preț ale țițeiului în ultimii ani.

Ne menținem opinia că, în trimestrul terț, petrolul Brent se va tranzacționa în intervalul 40-50 de dolari pe baril. E greu să anticipăm un preț mai mare decât 50 de dolari/baril până la finele anului, mai ales acum când toate vocile spun că revenirea se va produce abia prin 2017”, a mai spus Hansen.