Programul „România Competitivă”, strategia care își propune să asigure convergența cât mai rapidă a României cu țările din Europa Occidentală, are un buget cumulat pe primii cinci ani de implementare de 10,5% din PIB, respectiv 17 miliarde de euro, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, citat de Agerpres.
Economistul șef al BNR a mai spus că strategia, la care lucrează de aproximativ jumătate de an experți din Guvern, Banca Națională a României și Academia Română, va fi pusă la dispoziția populației și a partidelor politice până la finalul lunii octombrie.
„Programul România Competitivă (…) este o strategie care își propune să răspundă principalelor provocări ale Românie de după aderarea la Uniunea Europeană și NATO. Principala provocare este convergența cât mai rapidă cu țările din Europa Occidentală. Pentru a ajunge de la 57% din media europeană, PIB/locuitor, la 75%, în următorii 10 ani, România ar trebui să crească sustenabil cam cu 5% în fiecare din următorii 10 ani. Vestea proastă este că acest ritm nu poate fi atins numai cu politici fiscale și monetare, ci doar prin reforme structurale. Ce înseamnă PIB potențial, sau creștere potențială? Este acel ritm de creștere care nu produce dezechilibre în economie. Acum, în România, PIB-ul potențial este 3%, nu 4%, nu 5% nu 5,2%!”, a subliniat Lazea.
Potrivit acestuia, noul program nu reprezintă o altă strategie, pe lângă cele 365 de strategii aflate în diverse instituții din România și în diverse stadii de elaborare sau implementare care, însă, nu au nici bugetare și nici prioritizare.
„În carul programului au fost identificate 16 domenii care pot contribui la creșterea PIB. (…) În cadrul acestora au fost identificate 41 de obiective strategice, împărțite în 90 de măsuri. Acestea au fost prioritizate și bugetate: bugetul cumulat pe următorii cinci ani este de 10,5% din PIB sau 17 miliarde de euro, din care două treimi se găsesc deja în bugetele ministerelor”, a adăugat reprezentantul BNR.
Lazea a adăugat că măsurile cuprinse în strategie au sens și din punct de vedere politic, nu doar economic, pentru că au efecte și pe termen scurt, astfel încât ar trebui să figureze pe lista oricărui partid, fie de stânga fie de dreapta.