România a înregistrat cea mai mare reducere din Uniunea Europeană la preţul benzinei la pompă, de 23,7%, de la mijlocul anului 2014 şi până în luna iulie a acestui an, în timp ce preţul motorinei s-a redus cu 23,48%, fiind a treia cea mai mare ieftinire din UE de în perioada analizată, pe fondul scăderii preţurilor la petrol la nivel internaţional, arată un raport prezentat de Consiliul Concurenţei.
Astfel, preţul mediu al unui litru de benzină la pompă, în România, era de 1,105 euro la începutul lunii iulie a acestui an, faţă de 1,448 euro la 30 iunie 2014, conform news.ro și economica.net.
A doua şi a treia cea mai mare reducere din UE, după România, s-au înregistrat în Polonia (de 23,15%) şi în Bulgaria (22,49%).
La polul opus, cele mai mici reduceri au fost înregistrate în Portugalia (11,99%) şi Malta (11,11%).
Reducerea medie în UE, în perioada analizată, a preţului benzinei cu taxe a fost de 17,01%.
De asemenea, în ultimii doi ani, România a înregistrat a treia cea mai mare reducere din Uniunea Europeană a preţului motorinei comercializate în benzinării, de 23,48%, după Bulgaria (29,36%) şi Polonia (25,67%).
Preţul mediu al unui litru de motorină în benzinăriile din România era de 1,102 euro la începutul lunii iulie a acestui an, comparativ cu 1,44 euro la 30 iunie 2014.
La nivelul UE, Franţa şi Suedia au raportat cele mai mici reduceri ale preţului benzinei cu taxe, de 13,94%, respectiv 12,42%, în timp ce media ieftinirii în UE a fost de 19,3%.
La 4 iulie 2016, preţurile practicate în România pentru benzina şi motorina vândute în benzinării erau sub nivelul mediu practicat în Uniunea Europeană, susţine Consiliul Concurenţei.
”Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi ocupă un loc important în ansamblul economiei româneşti, atât din perspectiva consumatorilor, cât şi a impactului asupra altor sectoare, Consiliul Concurenţei monitorizând sistematic funcţionarea acestei pieţe”, a declarat preşedintele autorităţii, Bogdan Chiriţoiu.
Caracteristicile principale ale sectorului privind comercializarea carburanţilor nu diferă foarte mult de restul ţărilor europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopol, arată raportul.
Cea mai mare parte a acestei pieţe este concentrată în portofoliul unui număr restrâns de companii petroliere – OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom, SOCAR şi NIS.
”În primul semestru al anului 2016 preţurile la benzina fără taxe au scăzut semnificativ (comparativ cu cele practicate în alte state membre). Totuşi, preţurile practicate la benzina cu taxe au rămas relativ constante (raportat la cele practicate în alte state membre)”, se mai arată în raportul autorităţii de concurenţă.
În plus faţă de acţiunile de investigare şi sancţionare derulate în sectorul carburanţilor, Consiliul Concurenţei a propus un set de măsuri şi acţiuni, pentru a stimula concurenţa pe piaţa carburanţilor, între care şi creearea unei baze de date şi a unei aplicaţii web/mobile pentru compararea preţurilor la carburanţi.
Consiliul Concurenţei recomandă, de asemenea, Ministerul Transportului instalarea, la intrarea pe fiecare autostradă, a unor panouri de informare care să conţină date precum numele companiei care deţine benzinăria, poziţia la care se află pe autostradă (de exemplu, la kilometrul 77) şi preţurile practicate la carburanţi.
În plus, Ministerul Energiei şi cel al Economiei ar trebui să publice rezultatele controalelor efectuate cu privire la calitatea carburanţilor, menţionează autoritatea anti-monopol.
Autoritatea de concurenţă mai propune şi creşterea ofertei pe piaţa carburanţilor, de exemplu prin intrarea pe piaţă a marilor lanţuri de hiper/supermarketuri prezente în România.
De asemenea, Consiliul Concurenţei consideră că ar trebui redusă şi perioada de autorizare a construcţiei de noi benzinării, fapt ce ar creşte presiunea concurenţială asupra companiilor din sector.
Problema este alta! Cu banii pe care KMG Internațional, care deține Rompetrol, îi plătește statului român anual prin taxe (1,5 miliarde USD) s-ar putea construi aproape 50 de spitale.
Compania are 5.000 de angajați în România, oameni cu familii de întreținut. Dar, după cum se observă în continuare, statul nu știe cum să blocheze mai eficient investitorii, având pe primul loc interesele politicienilor.
Ar fi mult mai utilă o piață liberă – mai ales că prin investitorii kazahi ne ferim de interesele rusești (celelalte companii din listă).
Situatia e mai complicata decat pare. Companiile europene isi scot rafinariile din Europa spre zone mai ieftine. Rafinariile OMV proceseaza, in Europa, petrol din Iran, pentru ca e mai ieftin asa.
Rompetrol / Kazmunai vor sa construiasca proiecte precum Drumul Matasii, prin care sa aduca combustibili in Europa pe alte trasee decat cele din Rusia. Este asadar un joc geopolitic in primul rand, prin care Rusia vrea sa ne faca sa fim dependenti de resursele lor. Interesul Romaniei e sa gaseasca alternative cat mai avantajoase!