Chiar dacă reducerea producției de petrol lansate de OPEC ar putea fi bine intenționată, ducând la majorarea scăderilor de stocuri care a început anul trecut, aceasta s-ar putea dovedi insuficientă pentru a-și atinge scopul final, de a duce piața spre echilibru, în cazul în care durata măsurii ar fi de doar șase luni, așa cum este prevăzută în prezent.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și producători non-OPEC au decis în luna decembrie pentru prima oară din 2001, să reducă producția de petrol cu aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi.

În lunile care precedat înțelegerea, dar și ulterior, miniștrii OPEC au declarat că rezolvarea problemei stocurilor, care a dus la căderea prețurilor petrolului timp de peste doi ani, constituie unul dintre principalele sale obiective, potrivit Reuters.

Însă Arabia Saudită, care contribuie în cea mai mare proporție la acestă măsură, a declarat că acordul nu are nevoie să fie extins dincolo de o perioadă de șase luni.

Acest lucru contrastează cu declarațiie Iranului, al cărui ministru al petrolului a declarat că OPEC ar trebui să reducă producția și în a doua jumătate a anului 2017. Conform acordului, Iranul a fost lăsat să stimuleze producția ușor peste nivelurile din octombrie.

Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a declarat că stocurile de țiței, gaze naturale și produse petroliere în țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au fost cu aproape 10% (286 de milioane de barili) peste media de cinci ani, de aproximativ 2,7 miliarde de barili. Aceasta, în pofida unei contracții de 800.000 de barili pe zi în al patrulea trimestru din 2016.

Excedentul este divizat aproape uniform între țiței și produse lichide pe de-o parte, și produse petroliere, pe de alta.

Agenția prognozează o contracție de 600.000 de barili pe zi, în prima jumătate a anului 2017, în cazul în care se păstrează o cadență similară cu cea a lunii ianuarie.

Se așteaptă ca aprovizionarea cu petrol să crească, totuși, în prima jumătate a anului 2017, în zona marilor producători non-OPEC, cum ar fi Canada, Brazilia și Kazahstan, conform BNP Paribas.

„Întrebarea-cheie este amploarea refacerii producției sectorului petrolului de șist din SUA, având în vedere o creștere continuă în activitatea de extracție începând cu luna mai 2016 și rate ridicate de hedging pentru 2017 între producători”, a declarat banca franceză.

O amenințare pentru succesul acordului ar putea veni, de asemenea, din cadrul OPEC, pe măsură ce Libia și Nigeria, care sunt scutite de reduceri, ar putea crește producția. Totodată, Libia a adăugat 190.000 de barili pe zi producției, începând cu luna octombrie.

De aceea, analiștii susțin că recentele acorduri s-ar putea să se dovedească insuficiente pentru reechilibrarea pieței petrolului.