Descoperirile de noi zăcăminte de petrol și gaze au căzut până la minimul ultimilor 60 de ani, în condițiile în care companiile pun frână activităților de explorare, iar mari zone petrolifere sunt tot mai greu de găsit. Potrivit grupului de cercetare IHS Markit, anul trecut au fost făcute doar 174 de descoperiri de zăcăminte de petrol și gaze în toată lumea, comparativ cu un ritm de 400-500 anual până în 2013, relatează Financial Times.

Conform IHS Markit, încetinirea consemnată în rata de succes din sectorul explorării arată că omenirea se va baza tot mai mult pe resursele “neconvenţionale” cum se întâmplă în Statele Unite cu petrolul și gazele de șist, pentru a acoperi cererea energetică din următoarele decenii.

Astfel, descoperirile din sector au atins minimul ultimelor șase decenii în 2015, iar anul trecut au scăzut din nou, până la 8,2 miliarde de barili, echivalent de țiței și gaze. Încetinirea reflectă atât tăierile ciclice operate de companiile ce se străduiesc să supraviețuiască după căderea prețurilor petrolului și gazelor după 2014, cât și schimbarea structurală din industrie către rezerve de șist de pe uscat, în special în America de Nord, arată studiul IHS Markit.

Potrivit cercetătorilor, perioada dintre descoperirea zăcământului și intrarea în producție a acestuia este între cinci și șapte ani, astfel o reducere a numărului de descoperiri înseamnă o reducere a furnizărilor în următorul deceniu.

Majoritatea explorărilor de frontieră sunt acum offshore, unde o singură forare poate costa 150 milioane de dolari, iar rata de succes în zone nedovedite ca productive sunt reduse pe când o sondă de șist onshore poate costa între 4 și 10 milioane de dolari și poate intra în producție în doar câteva săptămâni, spre deosebire de perioada de peste cinci ani pentru descoperirile maritime de mare adâncime. „Problema este rezolvată trecând prin rocă”, spune Bob Fryklund de la IHS Markit.

Pe de altă parte, Wood Mackenzie se aşteaptă la o creștere modestă a activității de explorare din acest an, preconizând că vor fi săpate peste 500 de sonde la nivel global, comparativ cu 430 anul trecut.

Ca și exemple, sondele plănuite de ExxonMobil în Guyana, Eni în Italia, Statoil în Marea Barents, Kosmos Energy și noul său partener, BP, în Mauritania sunt printre cele cu mare potențial pentru a face descoperiri, potrivit companiei de cercetare citate.

Astfel, șeful pentru explorare globală la Wood Mackenzie, Andrew Latham afirmă că prețurile mai mici pentru forare și alte economii realizate permit companiilor să obțină mai mult pentru mai puțini bani: „Dacă ne uităm la cât cheltuiesc, par foarte prudente. Dar dacă ne uităm la ce obțin pentru banii cheltuiți, situația este mult mai optimistă”.

El a avertizat că, în condițiile în care oportunitățile de explorare sunt mai abundente decât capitalul existent, va exista o competiție acerbă pentru atragerea investiţiilor: „Țările care sunt foarte dure în privința cadrului lor fiscal nu vor atrage investiții, pentru că firmele au alternative”.

Conform studiului IHS Markit, cele mai mari descoperiri ale anului 2016 au fost făcute în Statele Unite. Astfel, compania Caelus Energy a descoperit pe coasta nordică a Alaskăi la Smith Bay, în apă de mică adâncime până la 4 miliarde de barili de petrol recuperabil iar compania ConocoPhillips, tot în Alaska, a descoperit, dar pe uscat, 300 de milioane de barili de petrol.

Ultimul bazin gigant la care s-a ajuns a fost câmpul gazifer Zohr, descoperit de Eni in Egipt în 2015.

Alte mari descoperiri în 2016 au fost făcute de Kosmos Energy în Senegal și de Cobalt International Energy în Angola, la cele două mari câmpuri gazeifere offshore.