Ponderea cea mai mare în exportul maghiar către România o deţin produsele din grupul principal de mărfuri materiale prelucrate – 37% şi în valoare de 1,7 miliarde euro, urmate de produsele din celelalte grupe principale: maşini si mijloace de transport (33%), produse agroalimentare, băuturi şi tutun (19%), bunuri energetice (9%) şi materii prime (3%), susține Botond Zakonyi, ambasadorul Ungariei la București.

”Cooperarea energetică dintre cele două ţări este un domeniu prioritar al relaţiilor bilaterale. În scopul de a promova diversificarea interconexiunilor noastre de conducte de gaze, la reuniunea CESEC din luna septembrie de la Budapesta, Ungaria a aderat la declaraţia comună semnată de Bulgaria, Grecia şi România în decembrie 2014, reafirmând angajamentul faţă de punerea în aplicare a rutei „Coridorul vertical”. Ungaria este interesată în finalizarea construcţiei de conducte de gaze naturale BRUA (n.r. Proiectul de interconectare Bulgaria – România – Ungaria – Austria) cât mai curând posibil, ceea ce va contribui la securitatea energetică a Uniunii Europene, şi va permite diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a Europei Centrale. Sperăm că partea română va finaliza în 2018 aspectele tehnice ale inter-conectorului Szeged-Arad, pentru ca acesta să funcţioneze în regim bidirecţional”, spune Zakonyi, citat de Bursa.

”Ungaria sprijină orice iniţiativă de diversificare a surselor şi a rutelor de aprovizionare care garantează pe termen lung securitatea aprovizionării cu energie a ţării. Pentru noi este o problemă importantă de a păstra mixul energetic în competenţă naţională, de a menţine rolul energiei nucleare şi chiar extinderea lui în cadrul producţiei de energie. La fel ca România, şi Ungaria a luat măsuri concrete pentru extinderea centralei nucleare care funcţionează şi în prezent”.

În baza datelor din Registrul Comerţului central computerizat la data de 31 decembrie 2015, aproximativ 13 mii de firme cu capital maghiar activează pe piaţa românească, iar conform Băncii Naţionale a României nivelul investiţiilor ungare directe a ajuns la 938 milioane de euro, cu o pondere de 1,4% din totalul de ISD.

Vânzările de combustibil ale Grupului MOL în România au crescut în 2015 cu 17% faţă de anul precedent. Compania are în prezent o reţea de peste 200 de benzinării pe plan local, iar cota de piaţă a companiei se ridică la circa 19%.

”Trebuie să pornim de la premisa că Ungaria este o ţară săracă în privinţa materiilor prime şi astfel şi în domeniul purtătorilor de energie are un grad ridicat de dependenţă de import care depăşeşte nivelul mediu din UE, iar în cadrul acestor importuri petrolul şi gazele ruseşti au o proporţie preponderentă. Pe lângă acest fapt – din punct de vedere tehnologic – şi în privinţa energiei nucleare este strâns legată de Rusia. Ungaria şi mai demult se străduia să facă tot posibilul în vederea diversificării surselor sale de aprovizionare cu energie, făcea parte activ din toate proiectele internaţionale care serveau acest scop, iar nerealizarea lor nu depindea de noi. În astfel de împrejurări ne străduiam să realizăm interconectările cu reţelele de transport de gaze din ţările învecinate, fiindcă reţeaua care se realizează astfel şi în sine creşte gradul securităţii aprovizionării cu energie”, a mai spus ambasadorul.

”Aceste interconectări s-au realizat cu toate ţările vecine, cu excepţia Sloveniei. Trebuie însă să remarcăm cu regret că această încercare a noastră a adus doar rezultate parţiale, fiindcă Croaţia sau România nici acum nu îndeplinesc obligaţia lor ce derivă din statutul lor de membru al UE, şi anume să asigure circulaţia gazelor în ambele sensuri. Având în vedere cele de mai sus, consider că este absolut logic şi justificat ca Ungaria să dorească să stabilească cu Rusia relaţii de încredere care îi garantează o securitate maximă în privinţa aprovizionării cu energie. De remarcat faptul că, într-o măsură mai mică decât Ungaria, dar majoritatea ţărilor central-est-europene au o dependenţă serioasă faţă de importul energetic din Rusia. MOL este foarte interesat de cercetările şi extracţiile din străinătate, astfel şi în Rusia, pe care doreşte să le dezvolte în funcţia posibilităţilor şi a criteriilor de rentabilitate”.