Comisia Europeană a aprobat schemele de finanțare pentru construcția a două noi unități nucleare în Ungaria și pentru extinderea duratei de viață a unor reactoare din Belgia, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv privind viitorul acestei industrii în Europa, apreciază Forumul Atomic Român (Romatom).

„Forumul Atomic Român (Romatom), asociația industriei nucleare din România, a luat act cu satisfacție de aprobarea Comisiei Europene (CE), în baza regulilor Uniunii Europene (UE) referitoare la ajutorul de stat, a schemelor de finanțare pentru construcția celor două noi unități de la centrala nuclearoelectrică (CNE) Paks II din Ungaria, de tip VVER — 1.200, precum și pentru extinderea cu 10 ani a duratei de viață a reactorilor de la Tihange 1, Doel 1 și Doel 2 din Belgia. În ambele cazuri, CE a evocat prevederi din Tratatul EURATOM, Art. 2(c) privind rolul UE în dezvoltarea energiei nucleare, respectiv Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, art. 194 (2) cu privire la dreptului Statelor Membre de a-și alege mixul energetic”, se arată într-un comunicat al Romatom.

La finele anului 2014, Ungaria a încheiat un contract pentru lucrări de inginerie, procurare și construcție (IPC) pentru realizarea a două noi unități nucleare de tip VVER-1200, model V491, pe amplasamentul existent de la Paks.

Potrivit Romatom, decizia privind realizarea proiectului este crucială în contextul pregătirii înlocuirii vechilor unități nucleare VVER-440 Model V213 (4 x 500 MW), care asigură peste 50% din necesarul de energie electrică al țării și care urmează a fi retrase din funcționare în intervalul 2032 — 2037.

Într-o prima etapă, CE a analizat printr-o procedură extinsă modalitatea de acordare a contractului IPC, fără organizarea unei competiții, în final închizând la 17 noiembrie 2016 cazul de infringement deschis împotriva Ungariei.

În luna mai 2015, Ungaria a notificat CE cu privire la finanțarea proiectului printr-un credit acordat de Rusia, susținut printr-un acord interguvernamental încheiat între cele două țări.

Angajamentul Ungariei pentru energia nucleară reflectă ținta ambițioasă de înscriere în angajamentele globale de reducere a emisiilor de carbon, energia nucleară rămânând o parte importantă a strategiei energetice a țării vecine, cu o cotă de 54% în 2015, urmând a contribui cu 58% la producția de energie a țării în 2050, după retragerea celor patru unități nucleare existente. În completare la producția de energie cu emisii reduse de carbon, regenerabilele, cu o cotă de 10% astăzi, vor asigura în 2050 un total de 18% din producția de energie electrică.

De asemenea, în luna septembrie 2016, autoritățile belgiene au notificat CE un set de măsuri referitoare la prelungirea duratei de funcționare a trei reactoare nucleare (Tihange 1, Doel 1 și Doel 2) în vederea evaluării acestora în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

În 2014 și 2015, Belgia a încheiat două acorduri cu Engie-Electrabel și EDF Belgia, pentru a prelungi cu zece ani durata de viață operațională a reactoarelor nucleare Doel 1 și Doel 2 (deținute de Engie-Electrabel) și Tihange (deținută de Engie-Electrabel, împreună cu EDF Belgia), însumând un efort financiar de circa 1,3 miliarde de euro.

Energia nucleară în Belgia asigură astăzi circa 40% din producția de energie, extinderea duratei de viață a celor trei reactoare nucleare menținând această cotă până spre anii 2030. În momentul de față, Belgia nu are în vedere construcția de noi unități nucleare, urmând că până în anul 2050 să renunțe la energia nucleară. În viitor, Belgia se va axa pe dezvoltarea regenerabilelor, de la 21% în 2015 la 41% în 2050, cu o creștere semnificativă a utilizării hidrocarburilor, de la 34% în 2015 la 59% în 2050.

„În ambele cazuri, după analize, consultări publice și investigații, CE a constatat că Ungaria, respectiv Belgia, au demonstrat că prin angajamentele și măsurile luate evită distorsionarea pieței energiei, aprobând măsurile și modalitatea de finanțare a proiectelor menționate sub incidența regulilor europene privind ajutorul de stat, așa cum precizează comunicatele de presă ale Comisiei din (1) data de 6 martie a.c. pentru proiectul Paks II din Ungaria, respectiv (2) comunicatul emis după circa 10 zile, la data de 17 martie 2017, pentru extinderea duratei de viață a reactorilor de la Tihange 1, Doel 1 și Doel 2 din Belgia”, se mai arată în comunicatul Romatom.

Industria nucleară din România apreciază poziția Comisiei Europene față de proiectele nucleare din Ungaria și Belgia ca încurajatoare pentru finalizarea altor proiecte nucleare europene, inclusiv a Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, precum și extinderea duratei de viață la Unitatea 1 de pe același amplasament.

România necesită un program major de investiții care să înlocuiască vechile capacități de producție, poluante și cu eficiență economică redusă, în contextul descreșterii resurselor de combustibili clasici, menținând un mix energetic echilibrat prin care diversitatea și neutralitatea tehnologică să joace un rol semnificativ în atingerea obiectivelor UE — asigurarea securității energetice la nivel național și regional, atingerea țintelor de reducere a emisiilor de carbon și menținerea prețului energiei la cote suportabile pentru populație, mai spun reprezentanții industriei de resort.

Astfel, energia nucleară în România cu o cotă de circa 18% astăzi, ar urma să asigure circa 31% în anul 2030, menținând această pondere până în 2050, cu cele patru reactoare nucleare în funcțiune la Cernavodă, iar Unitatea 1 retehnologizată la timp. Sursele regenerabile vor reprezenta 46 — 48% în intervalul 2030—2050, față de 36% în 2015 (incluzând hidro).

Astfel, cele două noi unități nucleare de la Cernavodă vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare într-o combinație armonioasă cu sursele regenerabile, asigurând securitatea energetică, creșterea PIB-ului la nivel național, creșterea economică la nivel național și regional, crearea de noi locuri de muncă, conservarea și transferul cunoștințelor specifice industriei nucleare, contribuind totodată la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu circa 12.000.000 tone CO2/an, care, altfel, s-ar produce prin arderea combustibililor fosili.

În prezent, cele 129 de reactoare nucleare, existente în 14 dintre statele membre, generează aproximativ 30% din electricitatea produsă la nivelul Uniunii Europene, reprezentând 50% din electricitatea cu emisii reduse de carbon, la nivelul UE.