Deşi am enumerat aici doar o mică parte a provocărilor industriei energetice, un numitor comun rămâne guvernanța energetică, cu tot ce implică aceasta, respectiv stabilitatea legilor și a reglementărilor, aparat administrativ funcțional, fără birocrație excesivă, transparenţă decizională şi o consultare justă între toate părţile interesate.

Elaborarea și modificarea legislației cadru din sectorul energetic trebuie de asemenea să fie aliniată cu reglementările fiscale, tehnice, de securitate şi protecție a muncii în vigoare în România şi în UE, dar şi cu bunele practici şi standardele de operare şi finanțare acceptate internaţional, pentru a spori competitivitatea industriei locale într-o lume globalizată. Îmbunătăţirea cadrului legal în sectorul energetic este una dintre cele mai importante pârghii în asigurarea încrederii investitorilor, în asigurarea securității naționale în aprovizionare cu energie, în atingerea dezideratului de furnizare de energie către populație la preţuri suportabile şi care finalmente, generează efecte benefice majore asupra economiei în ansamblu.

Accesul la terenuri pentru lucrările de petrol şi gaze

Industria de petrol şi gaze naturale, una dintre cele mai vechi şi mai profitabile din istoria României, a suferit în ultimii ani un puternic trend descendent, atât pe fondul crizei înregistrate pe piețele internaționale odată cu prăbușirea prețului la petrol, dar şi pe fond intern, din cauza unor provocări reale, de natură birocratică şi mai ales legislativă. Astfel că, în mod constant, reprezentanții industriei producătore de țiței şi gaze naturale au militat activ pentru modificarea legilor speciale principale aplicabile în domeniu, atât pentru a remedia problemele întâlnite în practică şi care nu au suport juridic neechivoc, cât şi pentru a alinia cadrul de reglementare specific la standardele şi practicile moderne internaționale. Multe din aceste lacune legislative afectează negativ activitatea de zi cu zi a operatorilor, care așteaptă cu interes clarificarea acestora. În acest context, o serie de proiecte de anvergură în explorare au suferit întârzieri şi costuri adiționale semnificative, blocând investiții semnificative.

Una dintre problemele cele mai spinoase este accesul la terenurile aferente perimetrelor petroliere. Recenta Lege nr. 197/2016 de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 22/2014 privind modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executărilor lucrărilor de construcții cuprinde, printre altele, prevederi aplicabile lucrărilor de construcţii necesare derulării operaţiunilor de explorare/prospectare geologică şi exploatare a petrolului şi gazelor naturale. Astfel, pentru executarea acestor lucrări, titularii de licenţă, autorizaţii sau după caz de acorduri petroliere, printre altele, trebuie să facă dovada consemnării prealabile a despăgubirilor datorate proprietarilor terenurilor afectate de aceste lucrări. Nu aceeaşi este situaţia în cazul lucrărilor de construcţii necesare derulării proiectelor de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale.

În acest sens, fostul Parlament a adoptat Legea nr. 185/2016 privind proiectele de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale care prevede expres faptul că accesul la terenurile afectate de lucrările de construcţie pentru realizarea proiectelor de importanţă naţională nu este condiţionat de plata prealabilă a despăgubirilor. Astfel, Legea nr. 185/2016 stabileşte măsuri derogatorii de la prevederile generale privind autorizarea construcţiilor incluse în Legea nr. 197/2016. Având în vedere, diferenţele instituite de cele două acte normative, unificarea soluţiilor legislative de accesare şi folosinţă a terenurilor necesare operaţiunilor petroliere este imperios necesară atât pentru rezolvarea problemelor practice, cât şi a controverselor juridice.

Dintr-o altă perspectivă, Legea nr. 185/2016 este deja în planurile legislative ale Guvernului actual, respectiv de a modifica prin ordonanță de urgenţă atribuţiile acordate Ministerului Energiei în domeniul autorizațiilor de construire pentru aceste proiecte, restabilind astfel în atribuțiile primarilor si președinților de consilii județene (InvesTenergy.ro).

Transgaz a început sectorul românesc al BRUA

La capitolul interconectivitate pe piața de gaze naturale, România a realizat progrese importante în anul 2016 odată cu finalizarea lucrărilor la gazoductul Giurgiu-Ruse, parte din interconectorul pe direcţia Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Gazoductul asigură fluxul bidirecţional de gaze naturale între Bulgaria şi România. Startul licitaţiilor pentru rezervare de capacitate pe conducta Giurgiu-Ruse a fost dat anul acesta pe Platforma regională de rezervare de capacitate operată de FGSZ, unde a fost rezervată pe direcţia Bulgaria-România o capacitate de export de 150,000 kWh/zi/lună din totalul de capacitate licitată de 21,6 milioane kWh/zi/lună. În schimb, pe direcţia România-Bulgaria nu a fost rezervată capacitate, deşi a fost licitată o cantitate totală de 1,62 milioane kWh/zi/lună, însemnând că România nu este momentan interesată să exporte gaz vecinilor din sud, unde prețul gazelor naturale este mai mic.

Gazoductul Iaşi-Ungheni este funcţional, însă cantităţile de gaze livrate la export au fost sub aşteptări (1 milion de metri cubi), iar gazoductul Szeged-Arad este utilizat pentru importul de gaze naturale din Ungaria, dacă lăsăm deoparte exporturile sporadice virtuale de tip ”backhaul. Exporturi fizice de gaze nu se realizează încă, din cauza diferenţei de presiune între operatorii de transport dintre cele două ţări, lucru care necesită investiții adiționale din partea României.

Acționând în conformitate cu unul dintre pilonii de acțiune care fac parte din strategia de securitate energetică europeană, România a desemnat operatorului sistemului național de transport, Transgaz, responsabilitatea realizării unui proiect de importanţă capitală, construirea sectorului românesc de conducte de transport gaz, parte a proiectului European BRUA, de circa 550 de kilometri de conductă, care va permite interconectarea sistemelor de transport din Romania, Bulgaria, Ungaria şi Austria.

Autoritățile de reglementare din Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia şi România au semnat în februarie 2017 o declarație unilaterală generală cu privire la aplicabilitatea tuturor codurilor rețelelor de gaze la punctele de interconectare (PI) dintre Părţile contractante ale Comunităţii Energiei (cooperare între state UE si non-UE, state din Europa de Sud Est, în vederea asigurării unei pieţe de energie electrică şi gaze) şi Statele Membre UE, ca prim pas în pregătirea codurilor rețelelor, demers început în Comunitatea Energiei pentru ca piețele din UE şi din Comunitatea Energiei să funcționeze ca o singură piaţă, “în beneficiul securității sistemului, securităţii aprovizionării funcționării pieţei şi mai presus de tot a consumatorilor de energie”, după cum comentează un site de ştiri specializat pentru sectorul energetic (energetika.net).

Fără restricţii la export

Capacitatea reală a României de a fi un jucător regional şi, mai aplicat, de a fi un exportator, devine cu atât mai relevantă în contextul evoluției recente a pieței de gaze naturale domestice, caracterizată ca o piață de oligopol cu doi producători mari şi câţiva mici, izolată şi cu sursă de import unică. În anul 2016, preţul gazelor naturale provenite din producţia internă a depăşit preţul gazului din import, determinând o creştere cu peste 600% a nivelului gazelor importate în primele 11 luni ale anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. Marii participanţi la piaţa gazelor naturale au ales să importe gaz în condiţiile în care prețul gazelor pe piețele internaționale a fost chiar şi cu 20 de lei pe MWh mai mic decât cel al gazelor de producție internă aflate în depozite. În contextul modificării Legii energiei şi a gazelor naturale nr. 123/2012 prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2016, restricţiile la export au fost eliminate începând cu 1 aprilie 2017. Vechea reglementare prevede o restricţionare indirectă la export aplicabilă producătorilor de gaze naturale prin impunerea obligaţiei de a asigura cu prioritate cantitatea de gaze necesară pentru acoperirea consumului de gaze naturale al clienţilor casnici şi al producătorilor de energie termică. Modificarea textului de lege este oportună în contextul în care Comisia Europeană a deschis în anul 2012 procedura de infringement împotriva României tocmai pentru impunerea unor restricţii de facto la export prin Legea nr. 123/2012. Este de aşteptat ca tranzacţiile cu gaze naturale pe piaţa din România să crească de la 1 aprilie 2017 ca urmare a acestei modificări legislative.

De asemenea, numărul tranzacţiilor cu gaze naturale pe bursă este în continuă creştere, iar acest trend se va menţine şi în anul 2017 în condiţiile în care producătorii şi furnizorii de gaze naturale sunt obligaţi să tranzacţioneze pe piețe concurențiale un anumit procent din cantitatea de gaze naturale pentru care încheie contracte în calitate de producători vânzători, respectiv în cazul furnizorilor, în calitate de vânzători sau cumpărători. În anul 2016, pe BRM a fost tranzacţionat un volum de minim 4,15 TWh, iar trendul tranzacţiilor pare a rămâne ascendent şi în anul 2017.

Interconectare şi apartenenţă la o piață lichidă

Cu toate că dispariția petrolului ca sursă primă de energie pare încă departe, este clar că sectorul trece printr-una dintre perioadele cele mai accentuate de transformare din istoria sa, ceea ce va redefini în cele din urmă afacerile cu energie așa cum le știm. Criza petrolului a lăsat urme adânci, fiind anulate proiecte substanțiale, în timp ce companiile de upstream au făcut reduceri de capital de 30-40% în ultimii 2 ani, iar efectele pe orizontală au propagat un efect accentuat de falimente şi dispariții de pe piață a unor furnizori importanți de echipamente şi servicii.

Dezideratul global de decarbonizare şi creșterea semnificativă a ponderii surselor de energie regenerabilă în mixul energetic la nivel european atrage după sine o mulțime de întrebări referitoare la balanța optimă între adoptarea şi alinierea la trendurile şi tratatele internaționale, versus conservarea unui mix energetic local optim. Mixul energetic ”moştenit” depinde încă de combustibili fosili şi de capacitatea de atragere de investiții care să modernizeze şi să eficientizeze procesele de producție de energie pe întregul lanţ de la upstream la consumatorul final. Aceste întrebări trebuie să îşi regăsească răspunsuri adecvate în strategiile energetice ale ţării noastre pentru care problematica interconectării locale şi a apartenenţei la o piață lichidă şi competitivă devine stringentă. Anul acesta așteptările se concentrează pe clarificarea regimului fiscal al concesiunilor petroliere faţă de care s-au vehiculat multiple abordări în ultimii ani, aspect care, odată clarificat, ar deschide oportunitatea unor investiții şi licitații pentru noi concesiuni petroliere, în măsura în care noul regim fiscal ar fi de natură să atragă noi jucători. De asemenea, se preconizează o revizuire a Legii Petrolului în sensul clarificării mai multor aspecte legate de accesul la terenuri, modalitatea de aprobare a concesiunilor, regimul operațiunilor petroliere şi a datelor aparținând Fondului Geologic Naţional. Etapa consultărilor publice este așteptată cu interes de către toate părţile interesate, active în domeniu, interes derivat din necesitatea acută a unui cadru legal stabil, predictibil şi orientat spre promovarea investițiilor.

Mai multă transparenţă pentru piaţa de electricitate

În ceea ce priveşte piaţa energiei electrice, schimbări importante în privinţa contractelor de export/import energie electrică au fost anunţate de ANRE luna aceasta. Părţile acestor contracte au obligația să transmită operatorului pieței de energie electrică o copie a acestor contracte, în termen de maximum șapte zile de la data încheierii lor. Prevederea este completată de obligaţia operatorului de energie electrică de a nu divulga informațiile legate de tranzacțiile de energie electrică pe care le deține, obținute pe parcursul activității sale, altfel decât în condițiile legii. Din punct de vedere al asigurării unui mediu investiţional competitiv, transparent şi concurenţial, măsura este oportună, însă această nu trebuie să intre în conflict cu clauzele introduse în astfel de contracte care sunt identificate a fi confidenţiale.

Schimbări importante sunt aşteptate şi în domeniul energiei regenerabile, în contextul în care Ministerul Energiei a publicat în data de 16.02.2017 proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Proiectul de Ordonanţă a fost lansat în dezbatere publică după ce anterior Comisia Europeană a autorizat modificările aduse schemei de sprijin prin certificate verzi. Instituirea unei pieţe de tranzacționare anonime a certificatelor verzi diferită de pieţele de tranzacţionare a energiei electrice, precum şi impozitarea certificatelor verzi doar în momentul tranzacţionării lor sunt măsuri care au potenţial în ameliorarea crizei din acest domeniu. Aceste măsuri ar putea ameliora climatul investiţional, în contextul în care piaţa regenerabilelor a stagnat în ultimii ani ca urmare a modificărilor legislative nefavorabile producătorilor.

Legat de asigurarea unui mediu concurenţial, în contextul creşterii importante a preţului energiei pe bursă în ultimele două luni şi a denunţării unilaterale a contractelor de anumiţi furnizori, ANRE a început demersurile pentru înfiinţarea Compartimentul de Investigații pentru a analiza în ce măsură preţul pe piaţa de energie a fost manipulat. În ianuarie 2017, preţul energiei de pe OPCOM a înregistrat cea mai mare valoare din Europa ajungând la 96,52 de euro pe MWh, conform datelor publicate de operator. Cu toate acestea, nu se poate exclude ca o contribuție la astfel de situații ce afectează major piața (inclusiv prin insolvenţa unor furnizori) să nu fie cauzată de diferențele dintre reglementările din piața angro de energie, foarte rigidă, și cea en-detail, foarte flexibilă. Aceste diferențe de reglementare sunt constant reclamate de asociațiile de profil (AFEER) care militează în mod activ pentru flexibilitatea pieței şi întărirea disciplinei în tranzacționare.

Mineritul – vulnerabilitate şi salvare

In domeniul minier, conform Strategiei energetice a României 2016-2030 cu perspectiva anului 2050 s-au remarcat câteva vulnerabilităţi care se referă la exploatarea ineficientă a diverselor materii prime.

Una dintre vulnerabilităţile prevăzute în Strategia energetică a României 2016-2030 este problema complexurilor energetice pe bază de lignit și huilă. Un climat favorabil tehnologiilor cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră datorat unei eventuale creşteri a preţului certificatelor de carbon poate influenţa producţia de cărbune, tendinţă prevăzută în cuprinsul Strategiei. Producția de cărbune de rang mediu şi inferior în România depinde direct de cererea națională de materie primă în generare de electricitate, dar şi de evoluția preţurilor la materii prime, a eficienţei şi flexibilității în operare a centralelor.

Societăţile de profil controlate de stat se confruntă cu o situaţie economică şi socială dificilă. Problema acestora trebuie abordată cu prioritate, în condițiile în care 25,4% din producția de energie raportată la începutul anului 2017 era acoperită de centralele pe bază de cărbune, potrivit Transgaz. Se apreciază că mixul energetic al UE se va baza în continuare foarte mult pe combustibilii fosili, inclusiv pe cărbune, iar pentru ţările din Europa Centrală şi de Est, cărbunele va fi pilonul principal în securitatea energetică chiar până în anul 2035. Conform Strategiei Industriei Miniere 2012-2035, unul dintre punctele forte ale României îl reprezintă existenţa unei rezerve exploatabile de huilă de peste 300 milioane de tone, concentrată într-un zăcământ unic, cu grad de asigurare de circa 100 de ani, iar la lignit, peste 500 de milioane de tone.

_____________________________________________

Articolul a apărut iniţial în numărul din martie 2017 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești numărul următor (iunie 2017), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție.