Negocierile cu partea chineză pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă trebuie să se finalizeze în acest an, dar este foarte important să ne gândim și la retubarea primelor două reactoare (1 și 2), a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu.

„Ceea ce își propune actualul Guvern, inclusiv Ministerul Energiei, este ca România să devină un jucător regional atât pe producția și vânzarea de energie electrică, cât și pe producția și vânzarea de gaze, în mod special. Și spun acest lucru pentru că, într-adevăr, și pentru noi, negocierile pentru reactoarele 3 și 4 cu chinezii trebuie să se finalizeze în acest an”, a spus Petcu pentru un post de televiziune, conform Agerpres.

”De la preluarea mandatului, am accelerat în acest sens. Am avut o primă întâlnire cu partea chineză în care am punctat lucrurile care poate că în trecut nu erau agreate, nu erau convenite sau bine stabilite între cele două părți. Sunt anumite pretenții și din partea companiei chineze, dar și unele lucruri pe care și noi le putem accepta, pentru că se creează o societate mixtă în care să ne asigurăm ca acest proiect să meargă bine. În luna iunie vom mai avea o întâlnire cu dumnealor, pentru a pune la punct ce am punctat la întâlnirea din februarie. Noi spunem că, în mare parte, am găsit soluții și am vrea să le propunem părții chineze să vedem dacă le agreează. Acolo avem și o altă problemă: e foarte bine că vorbim despre extinderea reactoarelor 3 și 4, dar trebuie să vorbim și despre retubarea reactoarelor 1 și 2, pentru că mai au puțin și ajung la 30 de ani de producție, de existență și noi încă nu suntem pregătiți, din păcate, să facem această retubare”, a afirmat Petcu.

De ce au loc schimbări în management

Ministrul Energiei a susținut, totodată, faptul că este nemulțumit de conducerea Nuclearelectrica, întrucât pentru proiectul de retubare încă se lucrează la un studiu de fezabilitate.

„Mi-am exprimat nemulțumirea față de conducerea SNN (Societatea Națională Nuclearelectrica S.A, n.r.), pentru că încă lucrează la un studiu de fezabilitate pentru această retubare, au strâns sumele necesare retubării, dar nu ar fi suficient. Noi, din 2020 — 2021 trebuie să demarăm aceste lucrări, astfel încât să ne încadrăm în termenul de 2025. Vorbim despre dezvoltare, dar trebuie să ne uităm și la ceea ce există. Dacă Guvernul actual nu intervenea la timp, exista riscul ca România să piardă ciclul integrat de producție a energiei electrice pe bază de combustibil nuclear. Decizia din decembrie 2015 de a rezilia contractul de furnizare a celor de la CNU (Compania Națională a Uraniului) de octoxid, materia primă prin care se produce energia nucleară, către SNN pe niște considerente spuse de Curtea de Conturi, vulnerabilizează foarte mult producția de energie electrică pe bază de combustibil nuclear”, a explicat ministrul de resort.

Acesta a adăugat că, în ceea ce privește Compania Națională a Uraniului s-au făcut eforturi pentru deblocarea unei tranșe din ajutorul aprobat de Comisia Europeană și să evite, astfel, intrarea societății în incapacitate de plată sau în insolvență.

„Am cerut și am fost susținut de Guvern ca această companie (CNU) să fie ajutată, iar acest ajutor a fost aprobat anul trecut de Comisia Europeană. Din păcate, acesta era blocat pe tranșa a doua pentru acest an, dar am reușit cu eforturi să deblocăm finanțarea pentru ca oamenii să-și primească banii și compania să nu intre în insolvență sau în incapacitate de plată. Am solicitat Corpului de Control al primului ministru să verifice condițiile în care s-au reziliat aceste contracte de furnizare dintre SNN și CNU, două companii de stat, și condițiile în care a devenit furnizor pentru SNN o companie străină. România trebuie să fie una dintre puținele țări care are capacitatea să-și producă și să-și extragă ca și minereu octoxid și să producă energie nucleară pe baza acestuia. Avem acea metodă CANDU 6 și suntem singura țară care o mai utilizează”, a subliniat Toma Petcu.

Conform oficialului, în cazul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) există o problemă, iar pentru rezolvarea acesteia s-a aprobat în Guvern crearea Autorității de gestionarea a apei grele care să se ocupe de rezervele acestui combustibil.

„La RAAN am găsit o altă problemă, și anume faptul că societatea este în procedură de faliment, iar soluția pe care am găsit-o și am aprobat în Guvern un Memorandum în acest sens, este să creăm o Autoritate de gestionare a apei grele. Avem pe stocuri la Drobeta Turnu Severin o capacitate care ne asigură probabil 50 — 80 de ani, dacă avem reactoarele 3 și 4 în stare de funcționare. Importante sunt condițiile de păstrare, de securitate și asigurarea existenței acestei ape grele. Ca atare, creăm în cadrul Ministerului Energiei această Autoritate pentru că, în momentul în care vom avea înțelegerea cu partea chineză, atât rezervele de octoxid, cât și cele de apă grea vor veni ca aport de capital al statului român în această companie. Doamna Lulache pleacă (de la Nuclearelectrica, n.r.). Eu nu mă aplec asupra numelor, ci mă interesează foarte mult activitatea și ce back-up are în spate. Ce m-a deranjat atât la fosta conducere executivă, cât și administrativă a fost faptul că au neglijat acest contract de furnizare a octoxidului cu cei de la CNU și l-au tratat foarte ușor, din punctul meu de vedere. De asemenea, al doilea lucru a fost că nu sunt pregătiți pentru cele două retubări și suntem încă la nivelul studiului de fezabilitate”, a precizat ministrul Energiei.

Ministerul Energiei și reprezentanții companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) au convenit, în februarie, să accelereze negocierile pentru reactoarele nucleare 3 și 4, iar în acest context noua conducere a ministerului a discutat, miercuri, cu reprezentanții CGN despre asumarea unui calendar de acțiuni prin care negocierile pentru constituirea companiei de proiect să fie urgentate. Ambele părți și-au reafirmat, cu această ocazie, interesul pentru realizarea investiției de la Cernavodă.

La rândul lor, reprezentanții companiei chineze, conduși de către directorul de proiect pentru România, au arătat că sunt mandatați pentru o negociere mai flexibilă în anumite puncte, astfel încât discuțiile să fie accelerate.

Construcția reactoarelor nucleare 3 și 4 la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, este proiect de investiții prioritar pentru România, aflându-se în Programul de Guvernare actual.

Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanții Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construcția, operarea și dezafectarea unităților 3 și 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.

În data de 4 noiembrie 2016, Ministerul Energiei afirma într-un comunicat că România a investit deja peste 1 miliard de euro în infrastructura și necesarul tehnologic dedicat reactoarelor 3 și 4 de la CNE Cernavodă, avertizând, totodată, că fără punerea în practică a acestui proiect cheltuielile deja efectuate vor deveni pierderi certe pentru bugetul de stat.

Potrivit sursei citate, proiectul unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă răspunde cerințelor sistemului electroenergetic național în tranziția României către o economie fără emisii de carbon și contribuie decisiv la securitatea energetică a României și la menținerea stabilității prețului electricității la un nivel suportabil pentru consumatori.

Un comunicat al Fondului Proprietatea remis pe 3 noiembrie 2016 spunea că proiectul privind construcția reactoarelor 3 și 4 este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat, având în vedere situația actuală a pieței energiei electrice, precum și prognozele pe termen lung.