Subiectul orașelor inteligente („Smart City”) se află în discuție de mai mulți ani, însă majoritatea orașelor nu dispun de o abordare integrată și suficient de cuprinzătoare pentru o piață de miliarde de dolari în plină dezvoltare.
Noul studiu inovativ al Roland Berger – Smart City Strategy Index –, caută să abordeze această problematică prin analiza detaliată a 87 de orașe din lume. Studiul indică aspecte încurajatoare precum faptul că din ce în ce mai multe orașe întreprind o abordare strategică în digitalizare întrucât peste jumătate din strategiile analizate în studiu au fost dezvoltate după 2014. Totuși, atrage atenția lipsa unei abordări holistice în strategiile orașelor în vederea implementării soluțiilor de digitalizare. Dintr-un scor maxim de 100, media a fost de 37, iar doar 19 din 87 de orașe au obținut un scor mai mare de 50.
Întregul este mai mare decât suma componentelor
Studiul analizează trei zone: ariile de acțiune, abordarea strategică și infrastructura IT, iar orașe performante precum Viena (73 de puncte), Chicago și Singapore (câte 72 de puncte), ating rezultate bune în toate cele trei segmente. O strategie de digitalizare acoperă în mod ideal 6 arii de acțiune intercorelate ce cuprind sistemul de guvernare/ administrație publică, sistemul de sănătate, sistemul educațional, energie și mediu, clădiri și transport/ mobilitate.
Accentul este pus în mod uzual pe transport/ mobilitate, energie și administrație publică, iar chiar dacă aceste zone reprezintă un bun punct de plecare, dezavantajul este reprezentat de faptul că sistemul de sănătate, sistemul educațional și clădirile sunt deseori neglijate.
Orașele performante nu sunt în mod necesar extrem de mari sau de bogate –, acestea sunt inteligente. De exemplu, capitala Austriei are o strategie de digitalizare bine structurată, diferențiindu-se prin obiective clare de îndeplinit pe termen scurt, mediu și lung. Măsurile prevăzute includ transferul serviciilor publice din ce în ce mai mult în spațiul online, iar orașul încurajează în mod activ companiile să se implice în activități de tip smart city, cu proiecte pilot derulate în parteneriat în scop demonstrativ atât pentru oraș, cât și pentru economia națională.
Al doilea oraș clasat, Chicago, are de asemenea o abordare bine definită, cu accent inclusiv pe sistemul educațional, căutând sa crească nivelul cunoștințelor digitale în rândul locuitorilor săi printr-o rețea de 250 de laboratoare IT și centre de instruire în abilități digitale disponibile gratuit publicului larg. Însă și orașe relativ mici, precum Santander în Spania, implementează strategii de digitalizare foarte bine echilibrate. Deși orașele mai bogate tind să dezvolte strategii de digitalizare mai bune, există exemple de orașe cu putere economică mai limitată, precum Rio de Janeiro, ce au dezvoltat strategii eficiente.
În România, orașelor încă le lipsește o viziune integrată de digitalizare, deși majoritatea centrelor urbane principale dispun de o infrastructură IT relativ dezvoltată în anumite aspecte, precum accesul la Internet de mare viteză. Un element pozitiv este reprezentat însă de faptul că orașele din România au început să deruleze proiecte pilot pentru implementarea unor elemente de tip smart city, ce includ digitalizarea administrației publice, programe de management inteligent al traficului, monitorizarea inteligentă a aerului, parcări și sisteme de iluminat inteligente.
Szabolcs Nemes, Principal in biroul Roland Berger din București, subliniază că „implicarea companiilor private este esențială în acest proces”, precum s-a putut observa în cazul diferitelor soluții de digitalizare a orașului Alba Iulia, „și reprezintă o oportunitate semnificativă pentru jucătorii sau grupurile de jucători ce vor reuși să ofere soluții holistice adaptabile la nevoile locale. Mai mult, programele de finanțare ale unor inițiative de tip smart city disponibile din partea Uniunii Europene reprezintă de asemenea o oportunitate pentru orașele interesate din România”.
Perspectiva economică este pozitivă la nivel global, cererea pentru soluții de digitalizare a orașelor fiind în creștere peste tot și fiind așteptată să se dubleze la 28 de miliarde de dolari la nivel global, până în 2023.
10 măsuri în vederea dezvoltării unor strategii integrate
În vederea dezvoltării unor planuri cuprinzătoare de tip smart city, Roland Berger a identificat un set de 10 măsuri cheie.
Primul pas este reevaluarea rolului orașului și al administrației sale, anticipând nevoile cetățenilor. De asemenea, este esențială înțelegerea dorințelor acestora. În plus, trebuie dezvoltată o abordare holistică cu privire la serviciile oferite și trebuie stimulate activitățile intersectoriale. Recomandăm încurajarea inițiativelor și contribuțiilor mediului privat, precum și dezvoltarea de incubatoare care să sprijine inovația.
Sunt importante și adoptarea unei abordări deschise privind informațiile publice și asigurarea, în același timp, a securității datelor. Implicarea operatorilor de infrastructură în design-ul, finanțarea și implementarea inițiativelor poate avea o contribuție cheie. Dobândirea sprijinului politic și implicarea opiniei publice sunt de asemenea importante, iar pentru a asigura succesul implementării încă din fazele incipiente este necesară crearea unui organ dedicat de coordonare și a unui sistem de planificare.