Redesenarea cadrului legislativ în întreg sectorul energetic și al resurselor minerale este în plin proces de redefinire, cu un impact potențial major la nivelul strategiilor de business al companiilor, precum și în strategia de securitate energetică a României.

Una dintre prevederi se referă la prelungirea termenului în care producătorii au obligația să pună cu prioritate la dispoziția CPET (CPET – clienții casnici și producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice, destinată consumului populației) cantitățile rezultate din producția internă până la data de 30 iunie 2021 și respectiv propunerea de reglementare în continuare, de către ANRE, a prețului producției interne pentru CPET. La aceasta se adaugă implementarea unui mecanism de reducere progresivă a acestor cantități din producția internă, cu aceeași dată limită – 30 iunie 2021. Furnizorii combat aceste propuneri argumentând că măsurile propuse vor determina perpetuarea lipsei de predictibilitate cu privire la solicitările de contractare ale furnizorilor care asigură consumul CPET, în condițiile în care prelungirea perioadei în care prețul producției interne pentru CPET este reglementat poate atrage și continuarea procedurii de infringement declanșate de Comisia Europeană.

Monopol pe piețele centralizate

O altă observație recurentă se referă la instituirea prin lege a unei situații de monopol în ceea ce privește activitatea de administrare a piețelor centralizate. Această prevedere ar putea determina o situație de monopol aplicabilă unei piețe locale care nu beneficiază nici de transparența, nici de lichiditatea dorită, în contextul în care au existat multiple voci care au pledat ca activitatea de administrare a piețelor centralizate să fie una concurențială.

Tranzacții doar pe piețele centralizate

Încheierea tranzacțiilor exclusiv pe piețele centralizate a fost unul dintre cele mai aprinse subiecte generate de proiectul legislativ. Avizele negative emise de Comisia Europeană, Consiliul Concurenței și reprezentanți ai autorităților publice au fost susținute de poziții suplimentare exprimate de industrie, în condițiile în care există o posibilitate reală de declanșare a unei noi proceduri de infringement, întrucât o astfel de obligație ar putea fi interpretată de către Comisia Europeană ca fiind o încălcare a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, din perspectiva liberei circulații a mărfurilor. Atare obligații aduc cu sine o serie de constrângeri care, în lipsa libertății de a încheia contracte pe termen lung, negociate cu clauze specifice proiectelor în cauză, pot genera blocaje ale proiectelor de investiții în producția de gaze naturale, atât offshore, cât și onshore, precum și impedimente pentru dezvoltarea noilor proiecte.

De altfel, aceeași constrângere existentă pe piața de energie electrică a dovedit în ultimii ani incapacitatea de a fi demarate proiecte de instalare de noi capacități de producere de energie, de orice tip. Este bine cunoscut, din practica industriei, că astfel de proiecte cu angajamente financiare inițiale semnificative își structurează costurile și își asigură fluxuri de capital în baza unor contracte specifice de vânzare a producției pe termen lung. În cazul proiectelor de petrol și gaze – până la epuizarea zăcămintelor, cu prețuri predictibile stabilite prin formule legate de cotații internaționale, care să asigure instrumente de garantare necesare în întocmirea și îndeplinirea planurilor de afaceri, iar pentru energie electrică – cel puțin până la amortizarea investiției. Aceste constrângeri în contractare vin în opoziție cu premisele de stabilitate contractuală și legală, care reprezintă elemente-cheie pentru întreaga construcție juridică viitoare presupunând pârghii reale de implementare.

Sistemul de redevențe

Recent, guvernul a adus în dezbatere publică un proiect de lege care intenționează să actualizeze sistemul de redevențe pentru concesiunile de resurse minerale, hidro-minerale și petrol și care face diferențierea între taxarea resurselor onshore și ale celor offshore. Elementul de noutate îl reprezintă faptul că, în condițiile în care rata redevențelor onshore rămâne neschimbată, metoda de calcul se va raporta însă la cotațiile petrolului Brent și nu se vor mai avea în vedere cotațiile petrolului din zonele Suez sau Urali.

Din 2008 am înregistrat un preț de referință neschimbat al gazelor naturale de 45,71 de lei pe MWh. Noile prevederi aduc în prim-plan formarea prețului pe piața centralizată OPCOM. Până în prezent, prețul gazelor naturale a variat între 66-67 lei pe MWh în lunile de vară și 71-72 de lei pe MWh în sezonul rece.

Pentru mult așteptata producție offshore, s-au prevăzut cuantumuri fixe și variabile, în funcție de volumul extras. Prețul de referință se va raporta la petrolul Brent în cazul petrolului și la OPCOM în cazul gazelor naturale.

Guvernul va dispune de o mai mare flexibilitate în a actualiza nivelul redevențelor și va putea face acest lucru la recomandarea autorității competente. Aceste decizii vor ține seama de realitățile economice și de cursul de schimb RON/EUR.

Încurajarea operațiunilor offshore

Tot în această toamnă, guvernul a dorit să completeze cadrul legal prin proiectul de act normativ privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore. Acest proiect mai prevede ca deținătorii de acorduri offshore să fie scutiți de la plata taxei pe venitul suplimentar obținut în urma dereglementării prețului gazelor. Lucrările offshore urmează să primească autorizări din partea Ministerului Energiei și a altor nouă instituții, iar lucrările de foraj urmează să se supună unui regim de autorizare special din partea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Având în vedere specificul activităților, s-au permis și derogări de la Codul muncii, în ceea ce privește programul de lucru și de odihnă, și se impune achiziția a minimum 25% din produse și servicii de pe piața locală.

La nivel european, în luna noiembrie Comisia Europeană a propus modificarea Directivei privind gazele (2009/73/CE), într-o încercare de a se asigura că toate conductele majore din UE și care intră pe teritoriul UE sunt operate cu același grad de transparență, sunt accesibile pentru alți operatori și funcționează eficient. Cel de-al treilea pachet privind energia urmărește maximizarea concurenței între companiile de gaze naturale, evitând conflictul de interese între operatorii de infrastructură și expeditori și, în sfârșit, asigurarea securității aprovizionării.

Noutăți la Legea minelor

Merită amintite și faptul că Ministerul Economiei a inițiat o dezbatere publică pentru un proiect de lege care va înlocui actuala Lege a minelor nr. 85/2003, într-o încercare de a conferi o mai mare flexibilitate și transparență, de a crea posibilitatea ca societatea civilă să aibă o voce mai puternică atunci când vine vorba despre acordarea licențelor pentru prospectarea și exploatarea resurselor minerale, protejându-i în același timp pe cetățeni de expropriere și de practici de exploatare dăunătoare sănătății și mediului în care trăiesc.

Legea termiei

Nu în ultimul rând, pentru că intrăm în sezonul rece, revizuirea legii serviciului public de alimentare cu energie termică este o prioritate, acțiune care își propune, printre altele, să încurajeze investițiile și parteneriatele publice-private pentru reabilitarea centralelor electrice de termoficare existente sau construirea unora noi, atât de necesare pe întreg arealul țării, și să legifereze o schemă de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pentru perioada 2021-2036.

Este de urmărit modalitatea de concretizare a acestor proiecte la finele acestui an, în condițiile în care se anticipează un nivel crescut de atenție și implicare, atât al mediului local, cât și al comunității europene. Sunt speranțe mari de cristalizare a cadrului legislativ aplicabil în sectorul energetic, mai ales în contextul dezideratelor de securitate energetică și “affordable energy” (energie accesibilă la preţ suportabil), stabilitate, predictibilitate fiscală și legislativă.

Recentele demersuri în sensul reformării și modernizării ANRM, precum și declarațiile referitoare la o evaluare și reorganizare a prerogativelor ANRE par să evidențieze un interes crescut la nivel guvernamental și parlamentar privind aceste instituții cheie pentru industrie.

_____________________________________________

Analiza a apărut iniţial în numărul din decembrie 2017 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2017), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.