Ministrul Delegat pentru Energie Constantin Niță a realizat în cadrul unei dezbateri prilejuită de a doua ediție a Bucharest Forum 2013 o radiografie succintă a domeniului pe care îl gestionează, intervenție în cadrul căreia a menționat unele obiective imediate pentru activitatea departamentului pe care îl gestionează.

Departamentul de Energie anunțase că va organiza în această toamnă o licitație pe un caiet de sarcini cu scopul de a desemna un consultant pentru crearea viitoarei Strategii Energetice a României. Noul document strategic ar fi trebui să fie gata până în toamnă, dar planurile au fost întârziate din lipsa banilor necesari pentru organizarea licitației.

România are nevoie de 9 miliarde de euro pentru asigurarea calității serviciilor de sistem

Deși Strategia Energetică va ieși mult mai târziu din laboratoarele Ministerului Economiei, Departamentul de Energie a identificat o serie de probleme pe care le abordează de pe acum. În primul rând este vorba de modernizarea infrastructurii energetice, îmbătrânită și depășită tehnologic, unul dintre punctele nevralgice ale Sistemului Energetic Național (SEN). 

Conform declarațiilor lui Constantin Niță, numai asigurarea la standarde înalte a serviciilor de transmitere și distribuție presupune investiții de aproximativ 8-9 miliarde de euro în următorii ani, bani care să fie direcționați către eficientizarea și modernizarea infrastructurii

Lipsa unui management profesionist care să crească valoarea companiilor deținute încă de stat și eficiența energetică scăzută sunt alte două carențe care pot fi înlăturate prin investiții realizate curajos. Constantin Niță nu dorește ca investițiile în sectorul energetic național să fie realizate doar de companii străine.

În opinia sa, oamenii de afaceri locali ar trebui să acționeze cu mai multă încredere în forțele proprii, să facă planuri de afaceri pentru investiții în energie în țară, dar și peste hotare, cu precădere în state importante din punct de vedere geostrategic și energetic pentru România. Aceștia ar trebui să se orienteze mai curajos, prin asocieri, prin contacte externe, către profit și investiții realizate pe piața internă dar și în străinătate.

Constantin Niță: În doi ani vrem să fim interconectați cu Moldova pe gaze și pe energie electrică

Pe lista de obiective a Departamentului de Energie se regăsește și mult-discutatul proces de interconectare. Constantin Niță a vorbit atât de interconectarea rețelei de gaze la rețelele vecine, dar și a celei de energie electrică. Ministrul delegat pentru Energie a vorbit despre datoria de a încheia cu succes interconectările cu Ungaria, Moldova, Serbia, Bulgaria, precum și cea cu Turcia, de energie electrică.

Interconectarea cu Turcia a fost și pe agenda vizitei pe care premierul Victor Ponta și Ministrul Constantin Niță au făcut-o recent la Ankara. În discursul de deschidere a lucrărilor Bucharest Forum 2013, Victor Ponta a declarat că la Ankara se construiește o viziune economică integrată, legată strâns de resursele și de infrastructura energetică. România are șansa de a deveni unul dintre furnizorii de energie electrică ai Turciei, stat care înregistrează anual o creștere medie de 7% a consumului energetic.

În ceea ce privește cel mai avansat proiect de interconectare, cel cu Republica Moldova, Constantin Niță și-a menținut declarațiile inițiale conform cărora conducta Iași-Ungheni va fi gata până la finalul lunii decembrie. În plus, conform afirmațiilor sale, Departamentul de Energie are în faza de proiectare și interconectarea cu statul moldovean pe dimensiunea energiei electrice.

Oficialii moldoveni au propus o linie de 400 de kiloVolți (kV) pe traseul Iași-Ungheni-Chișinău, iar Ministrul delegat pentru Energie speră ca peste doi ani România să fie interconectată cu Moldova pe piețele de gaze și energie electrică.

Departamentul pentru Energie își propune finalizarea eternelor proiecte

Și proiectul hidrocentralei de pompaj Tarnița-Lăpustești a fost amintit ca o prioritate a Departamentului de Energie. Deși un proiect cu viață lungă pe hârtie, acesta nu a înregistrat niciun avans notabil în ultimii ani din pricina lipsei finanțării. Această problemă s-ar putea încheia curând, întrucât Constantin Niță a anunțat că este aproape de găsirea unui investitor pentru demararea proiectului de la Tarnița-Lăpustești.

Alături de această nouă capacitate de producției pe care ar putea-o avea România, a fost exprimată și speranța pentru finalizarea până în toamna anului viitor a negocierilor cu privire la executarea lucrărilor de construcție a unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.

După ce a expus planurile pentru hidroenergie și energie electrică din surse nucleare, două dintre cele mai importante trei tipuri de energie folosite în România, și viabilitatea termocentralelor s-a aflat pe agenda ministrului portofoliului energiei. În România sunt în acest moment câteva sute de termocentralele, mai mari și mai mici, beneficiare ale taxei de cogenerare dar și ale Hotărârii de Guvern din aprilie 2013 care statuează preluarea cu prioritate în SEN a energiei electrice produse de acestea.

Dincolo de modernizarea termocentralei Mintia și Turceni, și alte termocentrale înregistrează nevoi acute de retehnologizări. Unele dintre centralele termo din România și-au depășit de două ori durata optimă de exploatare. În ciuda urgenței, Ministrul Constantin Niță a declarat că peste câțiva ani se va putea spune că tehnologiile folosite în termocentralele românești sunt la standarde europene.