Prezent la Spring Cocktail 2018, președintele directoratului Hidroelectrica Bogdan Badea a anunțat că producătorul de energie electrică a înregistrat în primul trimestru al acestui an un profit brut de 500 de milioane de lei. Directorul companiei a mai arătat şi că, în perioada 2018-2020, Hidroelectrica are în plan finalizarea unor hidrocentrale noi, cu o putere instalată totală de circa 140 MW. În interviul apărut în ediția de primăvară a energynomics Magazine, Boggan Badea a insistat asupra modernizării amenajării de la Vidraru.

Stimate domnule Bogdan Badea, în ultimii cinci ani, Hidroelectrica a reușit să acumuleze un profit net total de peste 5 miliarde de lei. Înțelegem că au dispărut și ultimele riscuri juridice derivate din declanșarea procedurii de insolvență. Accentul revine, cum este normal, pe realizarea planului de investiții și pe consolidarea afacerilor. În ce stadiu se găsește compania din aceste două puncte de vedere?

Hidroelectrica este desprinsă de problemele financiare ale trecutului. Rezultatele excepționale ale anului 2017 vorbesc de la sine despre performanța de care este capabilă Hidroelectrica: avem un profit brut pe care îl estimăm la peste 1,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un maxim istoric. Filosofia noastră de afaceri presupune însă mai mult decât obținerea de profit, așa cum am subliniat în numeroase rânduri. Avem în centrul priorităților proiectele de retehnologizare și realizarea programelor anuale de mentenanță, dar și dezvoltarea unor proiecte noi și rezolvarea situației investițiilor cu funcțiuni complexe. De asemenea, urmărim cu interes identificarea de noi oportunități de investiții în țară sau în regiunile adiacente. Avem în derulare un studiu pe această temă, care să fundamenteze foarte solid o decizie în acest sens. Vreau să subliniez ferm însă, că nu vom promova decât acele investiții care se justifică economic și aduc plusvaloare companiei.

În ceea ce privește situația proiectelor pe termen scurt și mediu, aș vrea să reamintesc că am relansat de curând licitația pentru retehnologizarea AHE Vidraru, un proiect de peste 80 de milioane de euro, pe care sperăm să îl realizăm în ritm accelerat. Dorim să dăm o nouă viață întregii amenajări hidroenergetice de la Vidraru. Documentația pentru achiziția publică a acestor lucrări a fost adaptată noii legislații, iar cerințele din caietul de sarcini oferă flexibilitate, astfel încât să nu îngrădească posibilitatea potențialilor furnizori de servicii de a participa la licitație. Am lucrat mult pe partea de optimizare, astfel încât să dăm posibilitatea ca soluțiile tehnice propuse să fie unele de ultimă generație.

Pentru perioada 2018-2020, estimăm că vom pune în funcțiune Centrala Hidroelectrică (CHE) Bretea, cu o putere instalată de 12,3 MW, CHE Racoviță – 29,9 MW putere instalată – și CHE Răstolița – putere instalată de 35,2 MW. De asemenea, dorim să deblocăm situația legală și să continuăm lucrările la amenajarea hidroenergetică de pe Râul Jiu, pe sectorul Livezeni-Bumbești, unde avem două centrale în stadiu foarte avansat de realizare, aproximativ 98%, CHE Dumitra cu 24,5 MW putere instalată, CHE Bumbești cu 40,5 MW putere instalată.

Vorbeați, la sfârșitul anului trecut, despre necesitatea de întărire a echipei de management, prin extinderea Directoratului cu încă doi membri, dar și prin atragerea unui număr 140 de specialiști. În ce stadiu sunteți cu aceste inițiative?

Consolidarea echipei de management este o necesitate, iar procesul de recrutare este aproape de finalizare pentru completarea celor două poziții vacante. Ceea ce este însă și mai important este asumarea răspunderii în actul managerial. Fiecare membru al echipei trebuie să aibă clar definită aria de responsabilitate, să știe cu acuratețe că are trasate niște obiective de a căror îndeplinire răspunde.

În ceea ce privește atragerea de specialiști în rândul departamentelor executive ale companiei, acesta este, de asemenea, un proces în derulare. Avem nevoie de oameni pentru consolidarea departamentelor care se ocupă de retehnologizare, dezvoltare și mentenanță – în special pe partea de construcții, proiectare. Vreau să se înțeleagă foarte bine că aceste activități sunt baza a ceea ce înseamnă succesul viitor al Hidroelectrica și sunt vitale pentru dezvoltarea durabilă a companiei.

În pregătirea listării, dar și în lipsa acesteia, strict pentru sănătatea organizației, compania va trebui să treacă la un sistem de guvernanță corporativă tot mai ferm, cu un plus de transparență, în care dialogul cu acționarul/acționarii și cu celelalte părți interesate să capete noi dimensiuni. Care sunt pașii pe care îi pregătiți în această privință și ce așteptări ar trebui să avem pentru anul 2018?

Preocuparea pentru comunicare și transparență este o prioritate pentru Hidroelectrica. Am făcut și facem eforturi în acest sens, ne dorim ca acționarii companiei să ne fie parteneri de dialog. Este foarte important să se înțeleagă modul de funcționare a companiei și felul în care fundamentăm deciziile luate, pe baza principiilor de bună guvernanță corporativă. Lucrăm într-un domeniu foarte tehnic, iar acest lucru poate fi uneori o barieră în calea comunicării, mai ales în lipsa unui teren comun al discuției cu unii reprezentanți ai acționariatului. Ne-am dori, spre exemplu, un dialog mai constructiv cu reprezentanții Fondului Proprietatea. Acolo simțim că mai este de lucru pentru a depăși niște prejudecăți. Vrem să fie foarte clar că dorim să lucrăm împreună eficient, pentru interesul comun. Succesul de piață al companiei este prioritatea noastră și, sunt sigur, și a acționarilor.

Suntem conștienți că Hidroelectrica trebuie să comunice cu piața, să se promoveze în comunitatea investitorilor și a analiștilor. Facem pași importanți în acest sens, atât din punctul de vedere al felului în care acționăm, cât și al documentelor care fundamentează activitatea. Avem în pregătire o strategie de comunicare care va fi aplicată de Hidroelectrica în următoarea perioadă, după avizarea acesteia de către Consiliul de Supraveghere al companiei. Acest document ia în calcul și scenariul listării.

Listarea companiei pare să nu mai fie o prioritate pentru acționarul majoritar. Care credeți că este motivul principal?

Decizia de listare la bursă a companiei Hidroelectrica aparține celor doi acționari. Aceștia sunt cei care hotărăsc momentul oportun sau procentul acțiunilor puse pe piață. În așteptarea acestor decizii, noi – cei care reprezentăm conducerea executivă – acționăm în sensul înlăturării tuturor obstacolelor care ar putea afecta IPO-ul.

Cu toate veniturile spectaculoase pe care le are de ani buni, Hidroelectrica poartă încă piatra de moară a investițiilor istorice. Ce perspective sunt ca măcar o parte dintre acestea să fie eliminate din bilanțurile companiei în 2018?

Situația investițiilor istorice ne preocupă în mod deosebit. Este o problemă pe care o dorim rezolvată, mai ales că aceasta acționează ca o frână în ceea ce privește eventualul IPO (Initial Public Offering = listare publică inițială). Avem în analiză internă aceste obiective și urmează să decidem dacă vom continua lucrările la unele dintre acestea sau dacă pe altele le vom abandona. Criteriul principal pe care îl avem în vedere este, așa cum am mai spus, cel economic, al rentabilității. Dacă datele rezultate din analiză arată că investițiile pot fi profitabile pentru Hidroelectrica, le vom realiza.

Îndeplinirea planurilor de investiții este o prioritate asumată de managementul actual al Hidroelectrica. Aș vrea să subliniez faptul că în 2017, la momentul preluării mandatului, capitolul investiții avea un grad de realizare de circa 31%. Am recuperat în cel de-al doilea semestru, reușind să realizăm peste 92% din ceea ce am planificat, ceea ce înseamnă că, pe total an, gradul de realizare a investițiilor a fost de peste 62%.

Ca mare jucător în piața de electricitate, mișcările făcute de Hidroelectrica au un impact masiv asupra a sute de societăți care oferă servicii și suport. Care sunt cele mai importante proiecte de investiții pentru perioada următoare?

Pentru anul 2018 avem o valoare totală de circa 490 de milioane de lei alocată pentru investiții, retehnologizare și mentenanță. Urmărim să minimizăm diferențele dintre alocat și efectiv realizat. Consider că am făcut mari progrese în acest sens. Anul trecut, spre exemplu, realizatul a fost de peste 62%, mai mult decât dublu comparativ cu 2016, când a ajuns la doar 28%.

Interesul nostru este să folosim cât mai mult posibil din banii alocați astfel încât să ne realizăm proiectele. Avem de făcut retehnologizări la Stejaru (în curs), Vidraru, Mărișelu, Râul Mare Retezat, avem proiectele de la Bretea, Răstolița, Nehoiașu, Racoviță, avem de finalizat amenajările de pe Jiu, după obținerea unor noi autorizații de construire.

Ce plan aveți pentru a clarifica situația de la Hidroserv și pentru a asigura pentru Hidroelectrica serviciile pe care ar fi trebuit să le primească de la Hidroserv?

Hidroelectrica are nevoie de specialiștii de la Hidroserv. Din păcate, compania de servicii are încă dificultăți în ceea ce privește optimizarea costurilor și reorganizarea pe criterii de eficiență economică. Dacă acest proces nu va fi unul de succes, luăm în calcul și alte scenarii, cum ar fi internalizarea totală sau parțială a acestor servicii, însă nu în orice condiții, ci atrăgând doar acei specialiști cu rezultate confirmate. Repet însă, oricare ar fi decizia luată, aceasta trebuie să fie viabilă pentru companie și să se dovedească profitabilă.

_____________________________________________

Interviul a apărut iniţial în numărul din martie 2018 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (martie 2018), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.