Când energynomics.ro a propus tematica celei de-a 4-a ediții a Energy Strategy Summit, sub titlul “Ce ne trebuie pentru pasul următor”, am anticipat patru dintre răspunsurile posibile: investiții, integrare, transformare și noi tehnologii. Contribuțiile celor 24 de vorbitori au detaliat și au explicitat aceste nevoi din toate perspectivele pe care numărul mare de companii și instituții reprezentate îl promitea. Au apărut, totodată, încă două răspunsuri: viziune și modernizarea guvernării energiei. Continuăm să prezentăm concluziile lucrărilor Energy Strategy Summit 2018, cu o nouă sinteză a dezbaterilor, structurată sub forma a 5 categorii de acțiuni necesare.

O viziune de dezvoltare a industriei energetice românești

Așa cum a fost prezentată de către Ministrul Energiei, Anton Anton, viitoarea formă a strategiei energetice naționale pornește de la faptul că România este parte din procesul de creare a Uniunii Energetice, alături de celelalte state europene. “Știm cu toții că Uniunea Energetică înseamnă o piață regională bazată pe libera circulație a mărfurilor, dar și pe standarde ridicate în ceea ce privește eficiența energetică, protecția mediului și suportabilitatea la nivelul consumatorilor”, a declarat domnia sa. “România își asumă toate obligațiile emise de Bruxelles, dar această asumare trebuie să fie conștientă, bazată pe sistemul energetic românesc, și să țină cont de realitatea obiectivă”, a precizat Anton Anton.

De asemenea, relevant din perspectiva fundamentelor viziunii pentru viitorul industriei energetice, summit-ul din acest an a arătat că nu este suficient ca aceasta să fie căutată în strategiile europene și naționale, precum și în cele ale marilor companii. „Marele câștig al ediției din acest an este identificarea micro-strategiilor – ale consumatorilor – ca fundament al evoluției viitoare în industria energetică”, a sintetizat Gabriel Avăcăriței, redactor șef energynomics.ro, în finalul dezbaterilor din 7 iunie.

Interconectarea cu piețele regionale

Interconectarea cu piețele energetice regionale nu este doar o obligație ce rezultă din apartenența României la Uniunea Europeană, ci este, înainte de toate, o garanție a asigurării resurselor energetice (electricitate, gaze naturale și țiței) necesare pe plan local, inclusiv în perioadele de vârf ale cererii. În același timp, este o oportunitate de dezvoltare a industriei energetice, de la explorare și producție, la stocare, transport și distribuție. În fine, doar printr-o interconectare reală, care să permită exporturi relevante din punct de vedere cantitativ. Ne dorim “să trecem de la poziția de piață de desfacere, la a fi un nod a rutelor de transport care să unească Europa cu spațiile învecinate”, a mai spus ministrul Anton.

Investiții

Pentru aceasta este nevoie de investiții considerabile, în condițiile în care sistemul energetic românesc este învechit în multe aspecte ale sale. Ministrul s-a referit la reducerea emisiilor de carbon din transporturi: “înseamnă foarte mulți bani pe care România în minutul ăsta nu-i are”. Companiile energetice aflate în administrarea statului anunță investiții importante. Încă o dată, ministrul Anton Anton: ”Oltenia are în plan investiții de 810 milioane de lei pentru 2018. Romgaz a programat investiții de 1,6 miliarde de lei, din care 400 de milioane deja au fost investite. Nuclearelectrica își propune investiții de 254 de milioane de lei, dublu față de valoarea de anul trecut (131 de milioane de lei). Hidroelectrica a bugetat investiții de 110 milioane de euro față de 64 de milioane care a fost în 2017 și față de 40 de milioane de euro acum doi ani”.

Dincolo de aceste sume, companiile private anunță la rândul lor investiții considerabile, cu OMV Petrom în prim plan. Doar investițiile în proiectele offshore se pot ridica la miliarde de dolari, cu un efect de multiplicare de 1 la 3, adică fiecare dolar cheltuit în proiectele offshore în România va genera 3 dolari în produsul intern brut (Lăcrămioara Diaconu-Pințea, OMV Petrom). În plus, zeci de proiecte onshore pot atrage finanțarea necesară, prin fonduri de investiții sau mari bănci active nu doar în România, ci peste tot în lume, cu experiență bogată și cu instrumente încă prea puțin utilizate în România.

Modernizarea guvernanței energetice

Una dintre condițiile esențiale pentru un nou imbold în industria energetică națională ține de clarificările legislative așteptate de ani buni. Acte esențiale precum legea energiei, legea petrolului, legea minelor, legea termoficării, legea biomasei, legea regenerabilelor, legea redevențelor, legea offshore sunt în dezbatere parlamentară cu promisiunea mereu înnoită că vor fi adoptate curând. Comunicarea interinstituțională, mai întâi la nivelul Guvernului, dar și în relația cu Parlamentul și cu autoritățile publice locale trebuie mult îmbunătățită.

La nivelul organismelor de reglementare, ANRM are nevoie rapid de un aport substanțial de forță umană și tehnologie. Agenția gestionează circa 470 de acorduri petroliere de exploatare și circa 57 de acorduri petroliere de explorare, adică aproximativ 13.700 de sonde active. “Realizăm această activitate cu 23 de oameni, 10 în teritoriu, la control și 13, în București, care fac toată partea de reglementare”, a declarat Sorin Gal, director general pentru petrol și gaze în cadrul Agenției. Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră – ACROPO așteaptă la rându-i clarificări legislative și este în plin proces de recrutare a personalului calificat. În fine, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, depinde în multe din acțiunile sale de viitoare decizii legislative.

În concluzie, este nevoie de o amplă și rapidă modernizare a sistemului de guvernanță a energiei, prin actualizarea cadrului legislative și întărirea organismelor de reglementare în domeniu.

Noi tehnologii

Aproape independent de marile decizii de la nivel național, uneori împotriva acestora, fiecare zi contribuie la o prezență tot mai extinsă a noilor tehnologii, care la rândul lor modifică modul de producție a energiei, dar mai ales modul de monitorizare și control ale consumului, în fiecare gospodărie și în fiecare organizație, mare sau mică, industrială, publică sau comercială. Împinși de necesitatea de a-și optimiza factura energetică, sun mirajul noilor oportunități de economisire sau confort, companii și persoane fizice aleg soluții încă și mai digitalizate, platforme informatice, automatizări, comunicare și control de la distanță.

Toate acestea schimbă deja nevoile și comportamentul tuturor actorilor din piața energetică, vor obliga la noi abordări din partea autorităților și ridică noi riscuri, precum cele de securitate cibernetică.

“În condițiile în care România are un prestigiu la nivel global și are specialiști în IT recunoscuți peste tot în lume, ar fi păcat să nu jucăm un rol important de lider în dezvoltarea acestor tehnologii”, a subliniat Zoltan Nagy-Bege, vice-președinte al ANRE. Participanții la Energy Strategy Summit s-ar referit și la oportunitatea de a dezvolta sau de a susține dezvoltarea, pe plan local, a unor noi afaceri conexe industriei energetice, care ar putea înlocui coloșii industriali de dinainte de 1989 cu o industrie bazată pe noile tehnologii. “România poate să producă tehnologie atâta timp cât considerăm zona software ca zonă a tehnologiei”, a opinat Cristian Pîrvulescu, director executiv Enevo Group. “Noi producem în România stații de încărcare a mașinilor electrice și sisteme de generare a energiei electrice, iar 99% din producția din România se exportă”, a precizat, la rândul său, Bogdan Cojocaru, Business Development Manager la Stratum Enclosures. “Ingineria revine ca interes de carieră, la nivelul tinerilor”, a adăugat și Cătălin Lepinzean, Business Development Manager la Phoenix Contact.

Energy Strategy Summit 2018 a fost organizat pe 6-7 iunie, la Sinaia, de Wing Media Energy Consulting, prin energynomics.ro, în parteneriat cu reputate organizații ale industriei precum ACUE, AFEER, AIIR-FV, RBSTA, ROPEPCA, RWEA și ARPEE, cu sprijinul Automobile Bavaria, BCR, CIS-GAZ, EnergoBit, ING Bank, Lukoil, MET România Energy, Nuclearelectrica, Phoenix Contact, Ridgid – Emerson, Romgaz, SAS, Schneider Electric România, Transelectrica, WeTranslate.