De aproape doi ani, piața de capital din România, aflată în categoria piețelor de frontieră, se află pe lista de monitorizare a furnizorului de indici FTSE pentru a trece la statutul de piață emergentă. Cu toate acestea, anumite aspecte legate de atractivitatea României pentru investitorii străini rămân sub semnul întrebării, în timp ce România trebuie să mențină și să implementeze corespunzător guvernanța corporativă, mai ales în ceea ce privește companiile de stat, susține Johan Meyer, CEO al sucursalei din București a Franklin Templeton Investments.
În ultimii ani, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creștere din Europa, fiind susținută de consumul intern, o rată scăzută a șomajului și stimuli fiscali. Avansul economic a sprijinit dezvoltarea unei clase de mijloc înfloritoare, ce a susținut o cerere de consum nu doar pentru bunuri, ci și pentru servicii medicale, financiare și tehnologice.
Pe fondul evoluțiilor pozitive din mai multe domenii, perspectivele ca România să fie promovată la statutul de piață emergentă sunt mai tangibile din septembrie 2016, când țara a fost inclusă pe lista de monitorizare a FTSE în vederea reclasificării în categoria pieţelor emergente secundare.
Conform FTSE, România îndeplinește opt din cele nouă criterii de „calitate a piețelor”. Principalul obstacol pe care țara trebuie să îl depășească ca să poată fi inclusă în clubul piețelor emergente este nivelul scăzut al lichidității acţiunilor listate pe Bursa de Valori din București (BVB).
Este puțin probabil ca acest nivel să se îmbunătățească până la următoarea reevaluare a FTSE, care va avea loc în septembrie 2018. Cu toate acestea, credem că realizarea mai multor oferte publice inițiale (IPO-uri) ar putea reprezenta o soluție pentru îmbunătățirea lichidității. Listări mari – şi anume privatizări ale companiilor de stat – ar trebui să contribuie la atragerea investițiilor pe piață, în general. Mai multe companii de dimensiuni mari listate la BVB ar îmbunătăți vizibilitatea bursei în rândul investitorilor și ar putea crește multiplii de evaluare pentru acțiunile acestora, atât timp cât interesele acționarilor minoritari sunt protejate prin implementarea standardelor de guvernanță corporativă, conform bunelor practici internaționale.
Creșterea din România o eclipsează pe cea din Europa
În 2017, creșterea economică a României a fost de 7%4, peste cea de 2,4% a Uniunii Europene, din aceeași perioadă. Deși Comisia Europeană preconizează că PIB-ul României își va încetini creșterea în 2018, la 4,1%, se estimează că aceasta tot va depăși creșterea vecinilor săi din regiune. Acesta este unul dintre motivele pentru care credem că viitorul acestei piețe de frontieră rămâne promițător, atât timp cât România rămâne ferm angajată respectării valorilor Uniunii Europene: statul de drept și principiile pieței libere.
La creșterea economică a României din ultimii ani au contribuit mai mulți factori, printre care eliminarea unor taxe, reducerea TVA-ului și creșterea consumului, stimulată de rata minimă a șomajului, precum și de creșterea salariilor și pensiilor în general. Cu toate acestea, beneficiile ultimului factor încep, deja, să dispară și să exercite presiune asupra bugetului de stat. Inflația a crescut în mod constant de la începutul lui 2018, atingând nivelul actual de 4,9%, însă se estimează că se va tempera în trimestrul IV.
România a avut, în general, venituri fiscale mai reduse decât vecinii săi din regiune în ultimii ani, așadar se pot continua reformele și eforturile de îmbunătățire a acestora, inclusiv printr-o colectare mai eficientă a taxelor, care ar consolida finanțele.
Între timp, fundamentele economiei par puternice. Rata șomajului în România a atins în 2018 cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, fiind de 4,6% în luna mai. Dobânzile au urcat anul acesta, dar rămân mici, rata de referință a Băncii Naționale fiind de 2,5%. Datoria publică a țării este printre cele mai joase din UE, situându-se la nivelul de 34,4% din PIB. De asemenea, există câteva sectoare cu o creștere accelerată şi care reprezintă oportunități de investiții, precum sănătatea, tehnologia, infrastructura, agricultura și serviciile financiare.
De curând, însă, România trece printr-o instabilitate politică accentuată, reflectată de numeroase remanieri ale Guvernului și schimbări legislative de natură economică, fiscală și penală, inițiate într-un ritm îngrijorător. Aceste evoluții ridică semne de întrebare în rândul investitorilor și al instituțiilor internaționale, pentru care un cadru legislativ stabil și previzibil este esențial. În plus, precum a subliniat FTSE, nivelul lichidității pe bursa națională rămâne un factor de preocupare.
Deși în prezent sunt 87 de companii listate la bursă, indicele MSCI România cuprinde în momentul de față doar 5 emitenți. Listările s-au realizat într-un ritm mai lent în România față de alte țări din Europa de Est, însă în 2017 au avut loc patru noi listări ale unor companii private la Bursa de Valori București (BVB), inclusiv cel mai mare IPO al unei companii private din istoria bursei.
Deși IPO-urile unor companii private nu pot susține, ele singure, demersul României de a promova la statutul de piață emergentă, considerăm că IPO-urile unor companii mari de stat i-ar putea crește șansele de a fi reclasificată. Procesul de listare a participațiilor companiilor de stat a fost întrerupt de mai bine de patru ani, iar reluarea acestui proces este esențială pentru dezvoltarea viitoare a pieței de capital din România, în viziunea noastră.
Îmbunătățirea guvernanței corporative
În egală măsură, este crucial ca legislația actuală referitoare la guvernanța corporativă să fie menținută și implementată corespunzător, mai ales cu privire la companiile de stat. În plus, îmbunătățirea guvernanței corporative ar putea să ofere Guvernului român fonduri pentru diverse proiecte de investiții, cum ar fi cele care să adreseze infrastructura deficitară a țării.
Bazându-ne pe experiența noastră la fața locului, considerăm că îmbunătățirea guvernanței corporative ar crește şi vizibilitatea BVB pentru investitorii străini. Din punctul nostru de vedere, un cadru de reglementare stabil, previzibil și transparent este esențial pentru încurajarea și promovarea investițiilor în România. Într-un moment în care creșterea economică încetinește, menținerea credibilității țării pentru investitori și instituțiile financiare internaționale ar trebui să fie o prioritate pentru liderii politici.