Strategia Energetică a României (SER) a fost pusă în dezbatere publică pe site-ul ministerului de profil. documentul prevede opt obiective strategice (OS) fundamentale (cinci în forma anterioară). Sunt menținute OS1 energia curată (cu menționarea explicită a eficienței energetice), OS2 securitatea energetică, reformulată “asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii”, O3 reducerea sărăciei energetice + protecția consumatorului vulnerabil, OS4 competitivitatea și OS5 modernizarea sistemului de guvernanță energetică. Apar în plus Creșterea calității învățământului în domeniul energiei (OS6) și rolul regional al României din perspectivă energetică, defalcat în două obiective strategice distincte (OS 7 și OS 8).
OS 1. Energie curată și eficiență energetică
România își asumă în continuare respectarea celor mai bune practici de protecție a mediului, cu respectarea țintelor naționale asumate ca stat membru UE. “În egală măsură, dezvoltarea sistemului energetic va asigura eficiența energetică, așa cum este definită în directivele UE și legislația națională”, mai precizează documentul.
OS 2. Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii
Acest obiectiv stabilește ca prioritate finalizarea electrificării României, dezvoltarea și rentabilizarea sistemelor de asigurare a încălzirii, precum și a menținerea sistemelor de distribuție a energiei electrice în strânsă corelație cu dezvoltarea socio-economică.
Proiectul SER se referă la “necesitatea stabilirii principiilor care vor sta la baza modului în care se va asigura încălzirea în mediul urban, dar și implementarea unor politici care să stabilească alternative pentru mediul rural”.
OS 3. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice
Accesibilitatea prețului este considerată o responsabilitate strategică și una dintre principalele provocări ale sistemului energetic. Pentru o “protecție reală a consumatorilor vulnerabili”, SER invocă “politici de dezvoltare și adaptarea corectă a nivelului asistenței sociale în domeniul energiei, mai ales în zonele sărace”.
OS 4. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive
Documentul statuează că „sistemul energetic trebuie să funcționeze pe baza mecanismelor pieței libere” și enumeră rolurile principale ale statului: elaborator de politici, reglementator, garant al stabilității sistemului energetic și investitor.
OS 5. Modernizarea sistemului de guvernanță energetică
În condițiile unor roluri numeroase și care pot intra în conflict („legiuitor, reglementator și implementator de politici energetice, deținător și administrator de active sau acționar semnificativ atât în segmentele de monopol natural -transportul și distribuția de energie electrică și gaz natural – , cât și în producție”), SER precizează că “este necesar un cadru legislativ și de reglementare transparent, coerent, echitabil și stabil”.
Totodată, ca proprietar de active, statul trebuie să îmbunătățească managementul companiilor la care deține participații. „Companiile energetice cu capital de stat trebuie să se eficientizeze, să se profesionalizeze și să se modernizeze. Profesionalizarea managementului și depolitizarea numirilor în companiile controlate de stat împreună cu supravegherea fără ingerințe a actului de administrare constituie, în special în sectorul energetic, imperative strategice.”
OS 6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane
Plecând de la constatarea că sectorul energetic se confruntă cu o lipsă acută de profesioniști, personalul calificat este în bună măsură îmbătrânit, iar o parte a personalului calificat activ a ales să plece din România, SER vorbește despre dezvoltarea pachetelor educaționale specifice la toate nivelurile: licee și școli profesionale publice și în sistem dual, formare continuă la locul muncă, facultăți, programe de master și școli doctorale în domeniu, pentru „dezvoltarea și cultivarea competențelor și abilităților energeticienilor”.
OS 7. România, furnizor regional de securitate energetică
România are un scor al riscului de securitate energetică superior mediei OCDE și mai bun decât al vecinilor săi, afirmă proiectul SER. “Prin dezvoltarea sectorului energetic, ținând cont de disponibilitatea resurselor și de stabilitatea dată de maturitatea tehnologiilor tradiționale, România poate să își consolideze statutul de furnizor regional de securitate energetică.”
OS 8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale
Obiectivul exprimă viziunea de dezvoltare a României în contextul regional și european și dorința de a fi un actor principal al UE în acest domeniu, în condițiile în care România participă la un amplu proces de integrare a piețelor de energie la nivelul UE, având ca efect concurența tot mai deschisă pe piețele energetice. „România are resursele energetice primare necesare, acestea trebuie valorificate coerent, în condiții de rentabilitate, concomitent cu creșterea gradului de interconectivitate”, afirmă documentul. Acest obiectiv ar urma să fie atins “printr-un program de dezvoltare a obiectivelor strategice de interes național”.
Principalele obiective strategice cuprinse în Strategia Energetică a României sunt:
- Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă
- Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești
- Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari
- Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole