Amendamentele aprobate marţi seara la Legea offshore vor avea consecinţe negative asupra industriei româneşti de petrol şi gaze şi vor descuraja investiţiile din Marea Neagră, dacă vor rămâne în forma actuală, potrivit unui comunicat al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze (FPPG). Ulterior, coaliția la guvernare a fost de acord să reîntoarcă legea la comisiile de specialitate din Parlament.

„Noile modificări aduse legislaţiei offshore, dezbătute în cadrul şedinţei celor trei comisii reunite din Camera Deputaţilor, afectează principii de bază pentru orice investiţie, respectiv stabilitatea cadrului fiscal. Stabilitatea şi predictibilitatea mediului legislativ românesc, în general, şi a regimului fiscal, în particular, pe întreaga perioadă a contractelor de concesiune, reprezintă o condiţie esenţială pentru dezvoltarea cu succes a resurselor de hidrocarburi offshore”, au arătat reprezentanţii companiilor petroliere, conform Agerpres.

Potrivit acestora, investitorii din upstream îşi asumă riscuri mari prin investiţiile în sectorul offshore din România: riscul de eşec al explorării, riscul de preţ pentru petrol şi gaze, riscurile tehnice şi operaţionale.

În aceste condiţii, amendamentele adoptate vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol şi gaze offshore din România şi vor descuraja investiţiile din Marea Neagră, cu consecinţa diminuării potenţialului de producţie suplimentară de hidrocarburi din zona offshore.

Reprezentanţii FPPG subliniază că dezvoltarea sectorului offshore de gaze naturale este o oportunitate istorică pentru ţara noastră, putând aduce beneficii de securitate energetică, economice şi sociale.

„Adoptarea unui cadru echitabil şi stabil de reglementare offshore, care să permită demararea lucrărilor de dezvoltare şi producţie, reprezintă un imperativ strategic. De deciziile politice luate în următoarele luni depinde viitorul acestui sector de importanţă fundamentală pentru România”, au mai spus responsabilii industriei petroliere.

Camera Deputaţilor a decis, miercuri, cu 210 voturi „pentru” şi o abţinere, retrimiterea la comisii pentru o săptămână a raportului la Legea offshore.

Aceasta după ce, marţi seara, Comisiile pentru industrii, buget şi administraţie au adoptat raportul asupra Legii offshore. Potrivit textului adoptat, limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, faţă de 60% cum era în varianta adoptată de Senat.

„Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv; b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh; c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh; d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh; e) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh; f) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh; g) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh; h) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh; i) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh”, mai prevede un amendament PSD adoptat de comisii.

Deputaţii din comisii au aprobat şi un amendament potrivit căruia „titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Comisiile au mai stabilit că „sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special cu destinaţia venit la Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public privat (…) şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a sistemului naţional de transport gaze naturale. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului”.

Sumele colectate din impozitul asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum şi valoarea investiţiilor din programele de lucrări realizate şi aprobate de către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investiţiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investiţiilor în segmentul upstream, aprobate de către ANRM şi înregistrate în evidenţa contabilă conform legilor în vigoare.

În cazul înstrăinării investiţiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea, deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, proporţional cu raportul dintre valoarea investiţiilor cedate şi valoarea investiţiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referinţă în care a fost acordată. Investiţiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri. Investiţiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Durata iniţială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore cu condiţia îndeplinirii în totalitate a programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordul petrolier, au mai stabilit comisiile.