După ce lucrările la gazoductul Iași-Ungheni au debutat oficial pe 27 august, a început o veritabilă epopee în care data de finalizare a gazoductului, decembrie 2013, a fost contestată puternic de Opoziție și de Președinte, considerându-se că data este prea optimistă și că face parte dintr-un acțiune cu iz politic de nivel scăzut, și foarte periculoasă pentru reputația și imaginea României ca partener serios în domeniul afacerilor energetice europene. Se pare că mesajele care deplângeau stagnarea proiectului sunt infirmate de realitățile de pe teren. O fotografie realizată în șantierul gazoductului de interconectare indică faptul că  lucrările avansează.

După ce șantierul a fost vizitat de către Președintele Traian Băsescu, pe 20 septembrie a fost dat publicității un comunicat de presă de către consorțiul de construcție care arăta că „lucrările de sudare la firul principal al conductei sunt prevăzute să înceapă în 2 octombrie 2013, data la care devin libere de sarcini terenurile expropriate prin hotărâre de guvern. Până la data enunțată, se vor realiza lucrări de sudare a conductelor în organizările de șantier. Termenul angajat de 20 decembrie 2013 este cel contractual pentru execuția firului principal al conductei și toate activitățle și acțiunile realizate și prezentatate sunt de natură a susține acest termen și angajamentul executantului”.

Călin Vilt, consilier științitic în cadrul Comitetului Național Român din cadrul Consiliului Mondial al Energiei a declarat recent pentru energynomics.ro că tehnologiile și starea vremii pot colabora pentru ca proiectul să fie gata la timp. “În teren normal, cum este la Iaşi, pe vremurile de dinainte de 1989 se facea între 0,5 şi 1 km pe zi. Azi tehnologiile şi utilajele au evoluat, deci teoretic s-ar putea chiar mai mult.”, a subliniat Călin Vilt.

UE tratează ca prioritare infrastructurile europene de transport de gaze

CE a inclus mai multe proiecte energetice la care participă şi România pe o listă de 250 de „proiecte de interes comun” la nivelul UE. Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru „infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020”, se arată într-un comunicat al CE.

Totodată, companii din Polonia și Grecia vor putea primi ajutoare de stat în valoare totală de circa 600 milioane de euro după ce Comisia Europeană (CE) și-a dat acordul ca cele două state să finanțeze proiecte în domeniul modernizării și extinderii infrastrucurilor interne de transport de gaze naturale. Comisia a indicat că dezvoltarea infrastructurii din bani de la bugetul celor două state nu are efecte asupra concurenței de pe cele două piețe, dimpotrivă, sprijină îndeplinirea dezideratelor energetice ale UE.

Prin urmare, compania poloneză operatoare a sistemului de gazoducte, Gaz-System, va putea primi circa 465 milioane de euro de la bugetul statului pentru crearea unui coridor nord-sud pe teritoriul Poloniei. Coridorul este necesar pentru ca potențialul surselor de aprovizionare intrate prin nordul țării să fie folosit la maximum, gazul natural ajungând prin intermediul său în sud, chiar până în Cehia sau Slovacia.

Și Grecia va putea acorda 134 milioane de euro sub formă de ajutor de stat pentru patru proiecte ale DESFA, operatorul sistemului de gazoducte din Grecia. Proiectele au ca scop îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de transport al gazelor naturale din Grecia, va crește capacitatea de transport a conductelor și se apreciază că și emisiile de CO2 se vor diminua. Comisarul European pentru Competiție a declarat că ajutorul de stat pentru compania DESFA va permite Greciei “să-şi extindă şi să-şi întărească reţeaua de gazoducte. Acest lucru va îmbunătăţi concurenţa în rândul furnizorilor, ceea ce va fi în beneficiul consumatorilor prin diversificarea surselor de aprovizionare”.