În evaluarea anuală a perspectivelor globale, Banca Mondială anticipează continuarea creșterii economice, dar într-un ritm mai lent, în acest an și în anul viitor. Prognoza Băncii cu privire la economia globală este creștere de 2,9% în acest an și de 2,8% în 2020. Dincolo de perspectivele în linii mai favorabile, se accentuează preocupările că riscurile ar putea amenința performanțele economice.

Banca Mondială (BM) estimează că economia României va crește în acest an cu 3,5%, o prognoză mai redusă cu un punct procentual decât cea din iunie 2018. De asemenea, BM și-a redus cu un punct procentual estimarea pentru 2020 și 2021, la 3,1%, respectiv 2,8%. Anul trecut, economia României a crescut cu 4% în primul trimestru, cu 4,1% în trimestrul al doilea și 4,3% în trimestrul al treilea, conform celor mai recente date prezentate de Institutul Național de Statistică.

„Activitatea din Europa și Asia Centrală (ECA) este estimată să scadă la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017, reflectând reducerea activității de pe piața din Turcia, din a doua jumătate a anului. Excluzând Turcia, creșterea regională a rămas neschimbată, fiind estimată la 2,9%, în 2018, pe măsură ce activitatea a încetinit în țările din vestul regiunii, cum ar fi Bulgaria și România, ceea ce a fost compensat de o accelerare în partea de est a regiunii care a beneficiat de prețurile ridicate ale petrolului. Creșterea comerțului regional a scăzut în anul 2018”, detaliază raportul „Global Economic Prospects – Darkening Skies”.

În plus, România este una dintre cele trei țări din regiune care, alături de Ucraina și Turcia, și-a majorat anul trecut dobânda de politică monetară. Rata dobânzii de politică monetară este în prezent de 2,5%, cât a fost stabilită începând cu 8 mai 2018, în creștere de la 2,25% din aprilie 2018. Majorarea s-a făcut pe fondul creșterii accelerate a inflației.

„În Europa Centrală, înăsprirea condițiilor de pe piața muncii și creșterea prețurilor la energie au împins inflația în cadrul țintei, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea țărilor. O excepție este România, unde cererea internă robustă a împins inflația peste limita superioară a cadrului țintei, determinând înăsprirea politicii monetare. Treptat, accelerarea inflației a dus la înăsprirea politicii monetare în Ucraina”, remarcă autorii raportului.

Aterizare lină

În timp ce economia globală încetinește, economiștii băncii se așteaptă la o „aterizare lină”. Încetinirea creșterii a început la mijlocul anului trecut și pana acum a fost „ordonată”. Declinul este anticipat să afectează în principal țările dezvoltate, în special SUA, care va continua totuși să crească mai rapid decât zona euro sau Japonia, conform previziunilor Băncii.

Încetinirea economiei americane este rezultatul atenuării efectelor reducerilor de taxe introduse de administrația Trump, iar până în 2021 avansul economic se va reduce aproape la jumătate – la 1,6%, față de 2,9% anul trecut.

Schimbare de viteză

Pe de altă parte, creșterea din piețele emergente și din economiile în curs de dezvoltare va accelera probabil într-o oarecare măsură în ciuda temperării constante din China – proces care a început la începutul deceniului. Pana în 2021, creșterea economică a Chinei este anticipat că va fi de 6%, anual. Încă destul de puternic, acest ritm reprezintă o schimbare semnificativă pentru o economie care s-a extins în medie cu 10% pe an, între 1980 și 2010.

Cu toate acestea, titlul raportului din acest an este „Darkening Skies („Nori negri”), cu referire la comerțul internațional deja slăbit și la conflictul comercial dintre SUA și China, unul dintre principalele riscuri. Cum acestea sunt cele mai mari două economii ale globului, Banca a calculat că 2,5% din comerțul mondial este afectat de noile tarife – impozite comerciale – care au fost impuse anul trecut și s-ar dubla dacă tarifele discutate vor fi introduse.

Piețele financiare sunt și ele amenințate. Riscul unor evoluții neașteptate a crescut, spune Banca Mondială. Dacă ratele dobânzilor vor crește din nou în SUA sau dacă dolarul se va aprecia brusc, economiile emergente și cele în curs de dezvoltare ar putea fi afectate.

Brexit-ul apare în evaluarea Băncii drept un posibil risc pentru țările care se bazează în special pe piețele din Europa. Dacă ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar va avea are loc în lipsa unui acord, există riscul unor pierderi economice semnificative atât pentru Marea Britanie, cât și pentru UE, ceea ce ar putea afecta țările din Europa de Est și Africa de Nord, puternic dependente de Europa.