Bogdan Tudorache

România are un potențial mult mai mare decât actuala țintă pentru regenerabile de 27,9%, susține Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.

„Prioritatea noastră numărul 1, ca țară, este să finalizăm Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC) și să negociem cu Comisia Europeană acea țintă pentru SRE (surse regenerabile de energie, n.r.) pe care ne-o asumăm și ne propunem să o îndeplinim până în 2030, de 27,9%. Este foarte greu să cred că aceasta va fi cifra finală având în vedere potențialul României. Noi am depășit deja ținta de 26%. Să ne propunem doar două procente în plus, adică să accepte Comisia Europeană o țintă mult sub nivelul mediu al Europei, în condițiile în care până acum eram peste medie”, a spus Nagy-Bege, citat de Agerpres.

„În același timp, trebuie să vedem și situația particulară a României. Noi am avut o schemă de sprijin destul de avantajoasă din punct de vedere al investitorilor în regenerabile: schema cu certificare verzi, care momentan are un efect în prețul final al energiei de 12,5 euro la fiecare MWh la majoritatea consumatorilor. Sunt unii consumatori energointensivi exceptați sau care au beneficiat de o reducere a contribuției. Într-o țară unde nivelul de trai nu este foarte mare și costurile cu utilitățile au o pondere mult mai mare în buget decât în cazul altor țări, mai trebuie să analizezi și acest impact social. România asta își propune, cel puțin în prima perioadă, până în 2030, măsurile să fie mai blânde. După 2025 încep să iasă capacități de producție din schema de sprijin și ar putea să scadă contribuția la schemă. După această perioadă, când ne mai liniștim, vedem ce obligații avem, să ne gândim la noi scheme de sprijin dacă va fi nevoie. Un studiu arată că în 2024 și în România vor fi posibile investiții în vânt și solare fără sprijin. Dacă investițiile vor fi rentabile fără scheme de sprijin, situația va fi diferită în privința consumatorilor”, a explicat Bege.

În plus, ținta României pentru regenerabile include arderea biomasei și a lemnului de foc, subiect aflat în revizie în toate statele membre, inclusiv a României, după cum a scris energynomics.ro aici.

Între timp, reclamanți din 6 țări, printre care și România, sprijiniți de trei organizații internaționale de protecția mediului și reprezentați de trei case de avocatură londoneze, au chemat în judecată UE la Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg, solicitând excluderea biomasei forestiere de pe lista surselor de energie considerate regenerabile de către legislația comunitară și luate astfel în calcul pentru ținta UE privind ponderea regenerabilelor în totalul producției de energie. Dacă procesul va avea câștig de cauză, România va trebui să admită că nu și-a atins deja ținta de regenerabile pentru 2020.