În iunie premierul Israelului a expus politica de exporturi de gaze naturale pe care o va introduce, alocând pentru acest tip de operațiuni 40% din gazele extrase intern. Prognoza Guvernului arăta că statul evreu ar putea încasa venituri de până la 60 miliarde de dolari în următorii 20 de ani din aceste exporturi.

O contestație a fost depusă la Curtea Supremă, care s-a fundamentat pe faptul că Parlamentul Israelului (Knesset) nu a fost consultat în procesul luării acestei decizii. Contestația a acuzat și lipsa de transparență, dar Curtea Supremă a respins-o la finalul lunii octombrie.

Cele două principale proiecte gazeifere care vor putea beneficia de liberalizarea exporturilor sunt Tamar și Leviathan, din largul coastelor mediteraneene ale Israelului. Cele două au potențialul de a schimba complet configurația relațiilor geopolitice din Levant, Orientul Mijlociu și Asia Mică.

Până de curând subsolul Israelului nu era considerat a fi bogat în resurse energetice, dar explorări și prospecțiuni extinse au schimbat datele problemei, iar exploatarea dă rezultatele scontate.

În timp ce proiectul Leviathan, deși mult mai mare decât Tamar, nu este încă operațional, proiectul Tamar se pare că va adăuga 1% la PIB-ul statului levantin, o cifră uimitoare pentru un proiect operațional doar de câteva luni.

Dezvoltat de către compania israelită Delek și cea americană Noble Energy, proiectul de 3,5 miliarde de dolari este adeseori descris de către cele două părți drept cel mai mare proiect privat de infrastructură realizat vreodată în istoria de 65 de ani a Israelului. Delek și Noble Energy sunt și dezvoltatorii proiectului Leviathan, cu rezerve estimate la 536,8 miliarde de metri cubi de gaze.

Părțile evaluează în acest moment opțiunie de export pe care le pot avea la dispoziție, atât în ceea ce privește stabilirea piețelor către care vor exporta, cât și în ceea ce privește necesarul de infrastructură de transport. Piețele regionale ale Turciei, Greciei și Egiptului sunt principalele candidate în acest moment pentru transportul prin conducte de suprafață ori submarine, iar o decizie de a intra în afacerile cu Gaz Natural Lichefiat (GNL) le poate deschide ușile către piețele marile piețe asiatice. Turcia și-a declarat deja interesul pentru importuri de gaz din Israel.