România poate deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, ceea ce îi oferă securitate şi independenţă, dar o poziţionează şi ca partener important în economia negocierilor la nivel european şi global, a declarat miercuri ministrul de Externe, Ramona Mănescu, la a treia ediţie a Aspen Energy Summit 2019.
”România poate deveni cel mai mare producător de gaze din UE, aşa cum spune Eurostat. Această situaţie nu doar ne oferă o securitate şi independenţă, dar ne poziţionează ca partener foarte important în economia negocierilor la nivel european şi la nivel global. Consolidarea relaţiei transatlantice poate contribui net la securitatea energetică a României şi a UE. În ceea ce priveşte relaţia bilaterală cu SUA, parteneriatul strategic este un pilon esenţial al politicii noastre externe şi de securitate. Componenta energetică a parteneriatului nostru strategic trebuie în mod cert aprofundată şi aici există un efect benefic pentru securitatea energetică nu doar a României ci a întregii regiuni – aici mă gândesc la Moldova. Apreciez susţinerea SUA în special pentru iniţiativa celor 3 Mări. Aceasta aduce şi o susţinere implicită pentru atingerea unor obiective ambiţioase şi posibilitatea unor investiţii în regiune”, a spus Ramona Mănescu, conform Agerpres.
”Ne aflăm, ca multe alte ţări, în plin proces de construcţie a unui răspuns coerent la provocările pe care domeniul energiei ni le oferă în fiecare zi. Consumurile de energie continuă să crească, în acelaşi timp presiunea de a reduce amprenta de carbon este din ce în ce mai puternică pe toate statele. În paralel, noile resurse de energie şi creşterea ponderii lor cer adaptări şi modernizări ale sistemelor de stocare, ale sistemelor de transport şi distribuţie. Suntem direct interesaţi într -un dialog deschis cu toţi actorii relevanţi în acest domeniu. Pentru România, cel mai fierbinte este ceea ce se întâmplă între Ucraina şi Federaţia Rusă. În acest conflict gazul este una dintre ţinte dar şi instrumentul prin care se intervine. (…) Lipsa de predictibilitate, istoricul întreruperilor arbitrare şi comportamentul Gazprom au avut în afară de efecte negative şi pozitive. Spun asta pentru că a fost motivul pentru care în 2014 Uniunea Europeană a elaborat strategia pentru securitate energetică”, a spus ea.