Bogdan Tudorache

Industria gazelor abia a reușit să recupereze teren după criză, afirmă profesorul universitar Cristian Păun. Guvernanții au suprataxat-o, lăsând puține fonduri pentru investițiile atât de necesare.

”Au văzut în industria gazelor o vacă de muls și au muls-o de mai mult lapte decât putea să dea”, spune Păun, în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico- Sociale (ASPES).

În plus, în România operatorul privat care produce bunuri și servicii ”e indezirabil, e privit ca un dușman de clasă”, spune Păun. ”S-a vorbit foarte mult de ‘măcelărie’ (aluzia la declarația unui membru al guvernului, conform căreia un câine nu pleacă de la măcelărie – n.r.)…iar guvernanții n-au înțeles că suntem cu toții guvernați de profit. O afacere nu este o activitate caritabilă”, a spus Păun.

Or, cifra de afaceri a sectorului gazier stagnează în ultimii ani, în așteptarea unor noi resurse. Sectorul furnizează circa 2,5% din PIB, acoperind astfel mai bine de jumătate din deficitul României. Însă profitul net al sectorului nu crește, ci mai degrabă stagnează în regres. Media de profit per cifra de afaceri este de doar 6%, iar randamentul capitalului investit (return on equity, ROE – n.r.) este în stagnare, în jurul valorii de 8%, sub media națională de 14%, sub sectorul de IT- unde cifra este de peste 27%, și sub cel bancar total, de 22% (sursele energynomics.ro din mediul bancar afirmă că segmentul marilor corporații are un ROE de circa 10%).

”Randamentul capitalului investit în sectorul gazelor este la jumătate față de media națională. În același timp, randamentul activelor (return on assets – ROA – n.r.) este de 5% pe an. Profitul net per angajat este de 16.000 de euro, în scădere (2017 vs 2016), în timp în ultimii nouă ani numărul angajaților a crescut cu 270%”, a mai spus Păun.

Media salarială lunară a atins peste 8.000 de lei per angajat, iar cifra de afaceri per salariat, circa 200.000 de lei lunar, iar profitul net per salariat este de circa 12.500 de lei lunar. Contribuția fiscală a sectorului a fost de peste 1 miliard de euro în nouă ani ( 2009- 2017), în perspectiva în care contribuțiile, altele decât cele la bugetul asigurărilor sociale și protecția socială, cumulează 650 milioane euro.

”Calculele arată că ponderea vărsămintelor către buget este egală cu marja netă de profit, de circa 6%”, afirmă Păun. ”Fapt pentru care OUG 114 și OUG 19 reprezintă o crimă economică, și nu aveau cum să genereze rezultate fără o analiză economică aprofundată”.