Comisia de selecţie a consorţiului de intermediere a listării pe Bursă a Hidroelectrica a solicitat consorțiilor financiare înscrise pentru câștigarea mandatului să depună oferte care să cuprindă un comision sub nivelul de 0,96%, nivelul minimul cerut de un participant, au declarat pentru Mediafax surse din piaţa de capital. Astfel, consorţiul format de Raiffeisen Capital&Investment şi Morgan Stanley va intermedia oferta prin care Hidroelectrica vrea să vândă 15% din acţiuni şi să se listeze la bursă, fiind desemnat luni câştigătorul licitaţiei pentru selecţia intermediarului, spun sursele citate.
Potrivit unor declarații citate de Ziarului Financiar, “pentru că există o diferenţă mai mare de 15% între cea mai mică ofertă financiară şi cea mai mare ofertă financiară, toate cele cinci consorţii s-au calificat în faza finală şi trebuie să depună oferte financiare îmbunătăţite care să fie sub comisionul minim din prima fază.“
Sursele citate de Mediafax au declarat că noile oferte trebuie depuse luni până la ora 12:00. „Îmbunătăţirea ofertelor înseamnă că brokerii trebuie să ceară un comision mai mic decât minimul cerut iniţial. Cel mai mic comision prezentat a fost de 0,96% (din valoarea ofertei pentru vânzarea a 15% din acţiuni pe care Hidroelectrica o va derula pentru listare – n.r.), iar maximul a fost de circa 3%. Acum depinde dacă cei care participă sunt dispuşi să vină cu un comision mai mic sau nu”, au mai afirmat sursele citate de agenția de știri.
Potrivit Mediafax, după deschiderea ofertelor depuse vineri și constatarea diferenței de nivel între comisionul minim și maxim, compania producătoare de hidroenergie a decis să permită brokerilor să îşi îmbunătăţească ofertele. Hidroelectrica a primit pe 20 ianuarie oferte de la cinci consorţii interesate să intermedieze oferta prin care compania se va lista la bursă, create din importante companii financiare internaționale precum JP Morgan, Goldman Sachs, Erste Morgan Stanley, Deutsche Bank sau Citigroup.
Potrivit evaluării Fondului Proprietatea, acționar minoritar și investitor privat la Hidroelectrica, pachetul de 15% ce ar urma a fi listat ar valora aproximativ 1,5 miliarde de lei (332 milioane de euro). În aceste condiţii, aceasta ar fi a doua mare ofertă ca mărime din istoria Bursei de la Bucureşti, după oferta Romgaz.
Fondul Proprietatea deţine 19,94% din acţiunile Hidroelectrica, pachetul administrat de Franklin Templetin fiind evaluat la finalul trimestrului trei din 2013 la 2 miliarde de lei. Pe de altă parte, unii brokeri consideră că oferta ar putea fi între 200 şi 250 milioane de euro.
Listarea Hidroelectrica a fost convenită de guvern cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, însă a fost amânată de mai multe ori. Hidroelectrica a fost în insolvenţă timp de un an între iunie 2012 și iunie 2013. Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 80,05% din acţiunile Hidroelectrica.
Hidroelectrica a bugetat pentru anul trecut un profit de 900 milioane de lei, echivalentul întregului câştig realizat în ultimii 11 ani, după ce în 2012 a raportat pierderi de 508 milioane de lei. Compania are o capacitate de producţie instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităților de producție din România, și asigură anual circa 30% din necesarul de energie electrică din România.
Comisioane tot mai mici
Comisioanele anterioare percepute de manageri au variat între 1,16% (în cazul listării Romgaz din 2013) și 2,25% (la listarea Transelectrica din 2006), coborând de-a lungul timpului.
Totalul comisioanelor, spezelor şi cheltuielilor plătibile de către acţionarul vânzător (Ministerul Eocnomiei) în legătură cu Oferta Romgaz au fost estimate între 16,1 milioane şi 21,5 milioane de lei, ceea ce reprezintă un comision de 0,94-1,26%, la o sumă finală de 1,7 miliarde lei rezultată din vânzarea acţiunilor Romgaz. Între acestea se numără comisioanele intermediarilor ofertei şi alte costuri precum taxa cerută de Autoritate de Supraveghere Financiară (ASF) de 0,1% din valoarea ofertei.
În cazul SPO-ului de la Transelectrica din 2012, comisionul s-a cifrat în jurul a 2 procente, conform unor analiști.