Consumul de energie din România ar putea creşte în acest an cu 1-1,5%, iar o astfel de evoluţie ar justifica investiţiile în unităţi noi de producţie a electricităţii, a declarat Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste şi membru al Directoratului companiei CEZ România.
„Sperăm să crească în acest an consumul, chiar şi cu puţin. Dacă va creşte, fac sens investiţiile noi, iar statul va trebui să stabilească un mix favorabil de resurse sau de capacităţi de producţie pe tipuri de combustibil, iar asta să se transpună într-un instrument de susţinere”, a afirmat Borotea în cadrul conferinței Forbes Energy, care a avut ca partener media și energynomics.ro.
Anul trecut, consumul de energie a scăzut cu 4,5% faţă de 2012, în pofida unei creșteri economice de 3,5%.
”O creștere economică de 3,5% nu se reflectă în aceeași măsură în energie”, susține Borotea.
”În economiile moderne, există o decuplare între consumul brut și consumul de electricitate”, afirmă Valeriu Binig, director Energy Resources în cadrul Deloitte România.
Nevoia unei strategii energetice
Potrivit lui Borotea, strategia energetică a României trebuie revizuită cât mai rapid.
„Investiţiile sunt exclusiv dictate de piaţă. Preţul de producţie a energiei a scăzut an de an. La consumatorul final România are printre cele mai mici preţuri la energie. (…) Important este ca Guvernul să decidă într-un termen foarte scurt în privinţa strategiei energetice. Apoi este simplu: trebuie să o implementăm şi să vedem rezultatele”, a mai spus Borotea.
Și Victor Vaida, consilier pe probleme de energie în cadrul grupului Interagro, a subliniat necesitatea unei strategii energetice coerente a României care să fie în concordanţă cu cea europeană.
“Modificări legislative au fost, sunt şi vor fi, problema este cum afectează ele energetica românească aflată în tranziţie, cum afectează interesele tuturor jucătorilor de pe această scenă. Problemele punctuale trebuie însă tratate şi discutate în cadrul unei strategii energetice coerente a României care, evident, trebuie să fie în concordanţă cu cea europeană”, a spus Victor Vaida.
La rândul său, antreprenorul Bogdan Enoiu, a mai adăugat că „lipsa unei strategii româneşti şi europene care să rămână neschimbată măcar cinci ani ar fi fost de preferat, dar ca orice antreprenor îţi asumi riscuri”.
„Noi sperăm ca anul acesta să fie primul an în care consumul de energie electrică să crească, timid, dar să crească, iar acesta este un semn nu de revenire nu doar pentru piața de energie electrică ci și un semnal direct al economiei. Dacă acest consum al energiei electrice va crește vor crește și investițiile”, a mai spus Adrian Borotea.
În plus, România ar putea deveni un lider regional în sectorul energetic, susține Nicola Crawford, Gras Savoye Advisory Board Member Risk & Corporate Governance, specialist Enterprise Risk Management.
“Pe lista lucrurilor care ar trebui realizate se numără dezvoltarea unui mediu care sprijină investiţiile, crearea unui organism regulator independent şi imparţial, privatizarea companiilor strategice din domeniu, înlăturarea barierelor pentru intrarea în piaţă, aducerea la acelaşi nivel de evoluţie a tehnologiilor”, a spus Nicola Crawford.
Și Bogdan Niţu, director general Superlit România, a subliniat importanţa unor politici coerente şi durabile în domeniule energetic.
“Noi producem conducte folosite în construcţia de microcentrale şî începând de a doua zi (după această decizie, n.red.), toate băncile şi investitorii ne întrebau ce plan de afaceri prezentăm noi când nu ştim ce va fi peste 3-6 ani. Nu se poate ca un ministru să vină cu o astfel de declaraţie fără o consultare publică prealabilă. Din punctul nostru de vedere e un mod catastrofal de a comunica. Noi ne străduim să păstrăm totul într-o zonă confortabilă pentru toţi, însă ce s-a întâmplat e inacceptabil. Zona privată ar trebui să dea un semnal mult mai puternic pentru guvern”, a precizat Bogdan Niţu.
Forbes Energy a fost organizat în parteneriat cu BioFuel și Gras Savoye.
