De când avem un nou ministru delegat pentru Energie, au reapărut și entuziamul instituției de a se angaja, cel puțin în partea de comunicare cu mass media și cu cetățenii, la începerea și finalizarea unor proiecte necesare pentru sectorul electroenergetic național (SEN).

Ministeriatul a început cu anunțarea inițierii dezbaterii publice pentru construirea strategiei energetice naționale și cu asigurări că România se poate descurca în cazul întreruperii gazului rusesc venit din Ucraina în contextul crizei dintre cele state, finalizată cu o anexare teritorială în cel mai pur stil țarist.

Departamentul pregătește integrarea CNU în Nuclearelectrica

Compania Națională a Uraniului (CNU) va fuziona cu producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica, a spus ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu într-o emisiune tv.

“Unul dintre lucrurile care mă preocupă este ca, pe termen lung, să avem garanția că nu vom depinde de alții în ceea ce privește combustibilul de uraniu. Vom începe un proiect de integrare a CNU în Nuclearelectrica. România este singura țară din UE cu ciclu nuclear complet, nu depindem de nimeni”, a afirmat ministrul.

După ce societatea de minerit de uraniu, unicul producător al acestei resurse în România, va fi integrată în Nuclearelectrica, va trece printr-o reducere de până în 15% a costurilor, a mai spus oficialul, dar cu păstrarea ciclului nuclear complet.

Polițe de asigurare împotriva întreruperii gazului: 80% producție internă, stocuri mari și consum în scădere

„Nu cred că o nedorită întrerupere de furnizare de gaz dinspre Rusia către Ucraina va avea un efect asupra României. În primul rând, pentru că, după cum este cunoscut, România are o producție proprie semnificativă. În momentul de față, ne acoperim aproape 80% din consum din producția proprie și avem importante cantități de gaz natural stocate în depozite”, iar consumul de gaz este în scădere, a spus Răzvan Nicolescu într-o emisiune radio.

„În plus, […] avem soluții, […]  printre care trecerea unor centrale care produc energie electrică și termică de pe combustibil gaz natural către un alt combustibil primar”, a mai completat ministrul. Bazându-se pe gradul ridicat al indicatorului de securitate energetică a României, oficialul a declarat răspicat: „Nu-mi fac probleme că am putea fi afectați de o dispută între Rusia și Ucraina pe tema gazelor”.

Prospătul uns ministru pentru energie nu este la fel de optimist și în ceea ce privește ajutorul pe care România îl poate acorda vecinilor săi. „În momentul de față, nu avem capacități să ne ajutăm vecinii, din păcate; chiar dacă prin eforturile făcute de Guvern în ultimele luni s-au făcut unele progrese în ceea ce privește conectarea cu Republica Moldova, proiectul nu este încă finalizat. Deci, posibilitatea noastră de a ajuta țările vecine este limitată”, a subliniat Răzvan Nicolescu.

Departamentul Energiei vrea eliminarea taxei de cogenerare pentru exportul de energie

Ministrul delegat al Energiei a declarat pentru un post de televiziune că va lansa în dezbatere publică o propunere de eliminare a taxei de cogenerare pe exportul de energie electrică.

“Mi-aş dori să exportăm, având în vedere capacitatea instalată, şi mai multă energie electrică, mai ales că sunt probleme în funcţionarea complexurilor energetice, care uneori, chiar dacă au investit foarte mult în scăderea costurilor de producţie, nu pot să intre în sistem când e apă prea multă sau bate vântul prea tare. […] Din acest motiv, luni voi lansa în dezbatere publică o propunere de eliminare a taxei de cogenerare pe exportul de energie electrică, mai ales că România urmează să se conecteze în lunile următoare la zona Central-europeană, să îşi cupleze piaţa de energie electrică cu piaţa din Ungaria, Cehia, Slovacia şi, probabil, cu piaţa din Polonia”, a spus conducătorul Departamentului pentru Energie.

În ceea ce privește îngrijorările legate de creșterea facturilor pentru gospodării și agenți economici pe fondul eliminării acestei taxe, oficialul a declarat: “Eliminarea acestei taxe nu va duce la nicio creştere pentru populaţie sau pentru ceilalţi operatori economici până la sfârşitul acestui an. Este un calcul pe care l-am făcut cu colegii de la ANRE. Cred că această măsură este foarte benefică pentru sectorul energetic românesc. O voi propune, voi organiza dezbatere publică aproximativ o lună şi, în funcţie de comentariile pe care le vom primi, ulterior vom lua decizia corespunzătoare. Însă cred că trebuie să încurajăm nu numai verbal, nu numai declarativ, ci prin acţiuni şi politici ca România să devină un jucător regional pe zona de energie electrică, acolo unde avem o capacitate instalată mult superioară consumului nostru din acest moment”.

Departamentul Energiei vrea o altă conducere la Elcen

Ministrul Răzvan Nicolescu vrea să înceapă un program de eficientizare a Electrocentrale București (Elcen) care ar urma asă includă şi schimbarea conducerii producătorului de energie electrică şi termică.

„Sunt preocupat de situația Elcen în ceea ce privește punerea în aplicare a deciziei Guvernului de a integra Elcen și RADET, dar și de prețul plătit de societatea de stat pentru achiziția de combustibili primari. În mod special, mă refer aici la cheltuielile făcute pentru achiziția de gaze naturale provenite din import”, spune oficialul într-un comunicat al departamentului pe care îl conduce.

Potrivit documentului, ministrul delegat a solicitat directorilor din Departament ca, în termen de cel mult o săptămână, să îi propună un plan de măsuri pentru eficientizarea companiei, inclusiv numirea unor noi directori. Directorii de acum au fost numiți de Ministerul Economiei în 2010 în timpul fostei coaliții de guvernare și au fost menținuți de ex-ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, acum șef peste Ministerul Economiei.

Elcen operează în Bucureşti şi Constanţa, fiind principalul furnizor de energie termică pentru clienţii din cele două oraşe. Compania livrează energia termică indirect clienţilor finali, prin intermediul RADET, societate cu care ar urma să fuzioneze. RADET are plată către Elcen datorii de 3,26 miliarde de lei (741 milioane de euro), din care 994,5 milioane de lei reprezintă penalizări pentru întârzierea plăților.

Totodată, altă îndepărtare, cel puțin momentană, de la direcția setată de Constantin Niță privește participarea companiilor de stat în proiectele hidrocentralei de la Tarnița și a interconexiunii sistemelor electroenergetice ale României și Turciei prin Marea Neagră. Departamentul pentru Energie condus de Răzvan Nicolescu a decis să nu participe la Adunarea Generală a Romgaz prin care compania de stat ar fi trebuit să decidă participarea și capitatul pe care îl va vărsa în cele două companii de proiect.

Între timp, aceste planuri ale Departamentului Energiei pot fi împiedicate ori stocate de faptul că Ministerul Economiei va prelua în coordonare politicile economice ale Departamentului Energiei; departamentul poate fi lăsat chiar fără obiectul muncii dacă Economia lui Constantin Niță va prelua cele mai puternice firme deținute de stat în energie, așa cum arată un proiect de act normativ.