Prețurile la energie electrică și termică, gaze, apă și carburanți au fost plafonate pe perioada stării de urgență, prin Ordonanța militară numărul 4, publicată deja în Monitorul Oficial. Documentul este produs de Ministerul Afacerilor Interne și este contrasemnat de premierul României Ludovic Orban.
Plafonarea prețurilor a intrat deci în vigoare din 29 martie – este neclar, totuși care vor fi efectele, întrucât textul oficial se referă generic la “prețuri”, ceea ce permite interpretări de acest tip: “Ordonanța Militară nr. 4 emisă pe 29 martie a fost deja încălcată!”. Prețurile la energie electrică, cel puțin pe OPCOM, sunt mai mari pe 30 martie, față de 29 martie, când s-a publicat ordonanța militară în Monitorul Oficial, observă publicația online Focus Energetic.
Vor veni, probabil, clarificări ale intenției autorităților în acest domeniu; putem bănui că prețurile la care se face referire sunt prețurile la consumatorul final casnic și asimilat. Acestea au fost avute în vedere și de măsurile similare luate anterior. Legislația privind starea de urgență (OUG 1/1999) prevedea deja că firmele de utilități nu pot întrerupe furnizarea acestora către clienții care nu își pot plăti facturile – populație și forțele armate. Prin OUG 29/2020, întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități, între care electricitate, gaze naturale și apă pe perioada stării de urgență.
Energia administrată de Guvern: OUG 114/2018, OUG 1/2020, OUG 29/2020, OM 4/2020
La ceva mai mult de 12 luni de la OUG 114/2018 avem din nou o masivă intervenție administrativă în formarea prețurilor la energie.
OUG 114, formulată și impusă de guvernarea PSD, a prevăzut revenirea la piața reglementată, deși sectorul electricității fusese complet liberalizat la 1 ianuarie 2018, și plafonarea prețurilor pentru consumatorii casnici până în anul 2022. În privința gazelor, prețul de vânzare la producător a fost fixat la 68 de lei pe MWh, tot până în 2022, pentru consumatorii casnici. În lipsa oricărei urgențe reale și extinsă pe circa 24 de luni, măsura a pus România rapid în postura de a se justifica în fața Comisiei Europene. Pentru a evita sancțiunile post-infringement, guvernul PNL a eliminat limitările impuse unei piețe libere de energie, într-un program etapizat până la finalul acestui an (OUG 1/2020). Ordonanța nu are încă susținerea Parlamentului, cu toate că liberalizarea piețelor de gaze naturale este programată pentru 1 iulie.
E nevoie de clarificări
OUG 114/2018 intervenea asupra prețurilor la nivelul producătorilor și la nivelul furnizorilor de electricitate și gaze naturale, pentru a menține prețuri fixe la nivelul consumatorilor. Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei – ANRE a produs relativ rapid legislația secundară pentru a operaționaliza aceste măsuri adoptate de Guvernul PSD.
CITEȘTE ȘI Popescu: Vom emite un ordin prin care să explicăm măsura referitoare la blocarea creşterii preţurilor
Pentru a fi aplicată Ordonanța Militară 4 are nevoie de clarificări și de contribuția ANRE pentru modalitățile de aplicare.
Efectele perverse
Efectul pervers al plafonării prețurilor este că operatorii din piața reglementată se aliniază la nivelul maximal, ceea ce poate conduce la majorări de prețuri față de nivelurile pe care le-ar fi produs piața. Mai întâi pentru a recupera eventuale pierderi percepute aferente perioadei când prețul plafonat este mai mic decât cel pe care anticipau că îl vor primi din piață, apoi pentru a capitaliza resurse pentru viitoare perioade similare, actorii economici se vor alinia la nivelul de preț plafonat.
Mai grav, încă, este scenariul în care costurile de producție / achiziție cresc dar firmele nu își pot recupera capitalul din pricina prețului plafonat; rezultatul este subminarea interesului comercial de a mai desfășura activitatea respectivă – acest traseu duce la penurie, fie prin restrângerea producției locale, fie prin restrângerea importurilor, fie prin retragerea din piață a unora dintre jucători (traderi, furnizori etc).
Singura speranță este ca asemenea măsuri se fie de scurtă durată!
Lipsa de încredere și cursa populismului
Plafonările de prețuri apar ca rezultat direct al lipsei de încredere pe care guvernanții o au în companii și în comportamentul acestora. Măsurile de plafonare sunt alimentate și de lipsa de încredere pe care autoritățile o au în organismele care pot verifica eventuale comportamente abuzive, între care Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Consiliul Concurenței. Plafonarea prețurilor a mai fost adusă în discuție pentru piața produselor medicale și pentru piața alimentele. „Plafonarea prețurilor la raft – dacă noi, statul, impunem doar o plafonare creăm două efecte negative, încurajăm piața neagră și dispar de pe piață cei mai slabi producători. Noi, ca și stat, nu avem dreptul să-i vulnerabilizăm pe aceștia”, spunea zilele trecute ministrul Agriculturii, Adrian Oros. La rândul său, președintele Consiliului Concurenței descria rechiziționarea produselor și stabilirea prețurilor de către autorități drept “mijloace mai brutale, pe care nu e bine să le luăm cu ușurință”: „Dacă vedem o creștere de 10-20%, bun, e o creștere excepțională, cum sunt și perturbări ale lanțurilor de producție și logistice, deci anumite creșteri de preț pot apărea corect în această perioadă. Dar dacă vedem creșteri foarte mari, cum sunt acum la unele produse, de 100%, atunci va trebui să venim cu alte mijloace de intervenție.(…) În legislația de urgență sunt prevăzute măsuri precum rechiziționarea produselor și stabilirea prețurilor de către autorități.”
CITEȘTE ȘI Plafonarea prețului gazelor, o decizie populistă care favorizează importatorii și furnizorii de gaze – nu consumatorii
În fine, întrecerea politică – o competiție a populismului, de multe ori – alimentează și ea măsurile ce acest tip. Suspendarea rambursării creditelor, plafonarea prețului la medicamente și alimente, scutirea de la plata chiriei, precum și reglementarea șomajului tehnic, în stare de urgență sau de asediu, sunt prevăzute în mai multe proiecte de lege inițiate de parlamentarii PSD, scrie www.profit.ro. PSD, ALDE și ProRomânia au mai depus la Parlament un proiect de lege, cu o serie de facilități fiscale, amânare și reeșalonare de plăți acordate companiilor și angajaților acestora. Proiectul prevede măsuri deja anunțate de Guvern, precum amânarea de la plata contribuțiile de asigurări sociale aferente veniturilor din salarii și veniturilor asimilate salariilor sau amânarea plăților pentru serviciile de utilități (apa, energie, gaze, salubritate, servicii telefonice si de internet, cablu TV).
