Stephen Jewkes, Christoph Steitz

Când Italia a adoptat măsuri de izolare impuse pentru a opri răspândirea pandemiei, a trebuit să fie luată o decizie în privința centralei Verampio. Centrul de comandă, care coordona activitatea centralelor hidroelectrice din regiunea Piemont, afectată sever de pandemie, trebuia să poată funcționa fără probleme.

Operatorul Enel SpA, cea mai mare companie europeană de utilități, s-a mișcat rapid și a creat o cameră de comandă paralelă de rezervă, la o unitate mai mică situată la aproximativ 30 km, iar unii angajați specializați în baze de date au lucrat de acasă, pentru a ține situația sub control. “Nu am mai făcut așa ceva dar a funcționat imediat. Pentru a răspunde adecvat la dificultățile provocate de pandemie, am extins digitalizarea în ansamblu”, a explicat Giuseppe Serrecchia, director în cadrul Enel.

La fel ca firmele din alte sectoare, companiile europene de utilități trebuie să accelereze adoptarea noilor tehnologii deoarece criza provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19) le forțează să folosească software, și nu oameni, pentru a coordona infrastructura vitală, între care centralele și rețelele.

Consultanții consideră că măsura trebuia pusă în practică de mult timp. Grupul spaniol Iberdrola a pus a punct proceduri similare celor de la Enel.

Pandemia a creat avantaje pentru întreprinderile care nu depind de opriri și restricții, permițând personalului să lucreze de la distanță și punând la dispoziție tehnologia necesară pentru a continua să-și ofere serviciile.

“Companiile de utilități care au început înaintea crizei programele digitale s-au descurcat mai bine, au fost mai reziliente. Într-o lume post-COVID 19, mulți vor trebui să-și reconsidere prioritățile din domeniul tehnologiei. Folosind supervizarea la distanță operatorii rețelelor pot minimaliza riscurile cu care se confruntă forța lor de muncă și pot simplifica operațiunile”, apreciază analiștii firmei de consultanță McKinsey.

La grupul german E.ON, cel mai mare operator din Europa, cu o rețea de conducte de gaz și rețele electrice de 1,56 milioane km, s-a înțeles a est lucru, de asemenea. Compania a alocat încă 500 de milioane de euro peste cele 13 miliarde de euro alocat pentru investiții în următorii ani, majoritatea pentru modernizarea infrastructurii energetice.

E.ON a crescut cu 50% folosirea dronelor și se bazează mai mult pe un soft de recunoaștere automată a imaginilor pentru inspectarea liniilor de înaltă tensiune pentru transportul energiei electrice, în urma efectelor pandemiei, au declarat oficialii firmei pentru Reuters.

E.ON, care a finalizat recent preluarea rețelelor și a activităților de vânzare cu amănuntul ale Innogy, se bazează și pe realitatea virtuală. La subsidiara Bayernwerk, care operează rețele de distribuție în landul german Bavaria, E.ON a recreat virtual substațiile pentru a pregăti angajații să lucreze de acasă și pentru a oferi acces firmelor partenere fără a fi nevoie să trimită angajați la fața locului.

“În timpul crizei provocate de pandemie, clienții și angajații noștri au învățat să re-descopere avantajele digitalizării. Grupul va accelera procesul de digitalizare”, a dat asigurări directorul general al E.ON, Johannes Teyssen.

E.ON se află, de asemenea, în ultimele etape de dezvoltare a unei aplicații similare cu serviciul de conferință video FaceTime de la Apple, care permite tehnicienilor să ajute clienții să-și repare contoarele inteligente de acasă, cu excepția cazurilor când problema este prea complexă pentru a fi remediată de la distanță.

Crearea și utilizarea noilor tehnologii reprezintă o schimbare incrementală în gestionarea mai eficientă a infrastructurii și a activităților de retail și ar putea crește valoarea companiilor, spun analiștii și consultanții. „Apare mai multă reziliență a businessului atunci când îl poți opera din mai multe locuri”, a declarat Steve Jennings, șeful Energie și Utilități din PwC. „Criza va accelera revoluția digitală pentru utilități.”

Companiile investesc miliarde de euro pentru a avea infrastructura de date necesară care să le permită nu doar să gestioneze eficient și rapid centralele și rețelele, ci și să lanseze noi servicii. Aceste investiții ar putea fi sprijinite de planul de relansare de 750 miliarde de euro al Uniunii Europene, care pune accent pe tranziția digitală și protejarea mediului.

În ultimii trei ani, Enel a cheltuit 4,5 miliarde de euro pe digitalizare și intenționează să investească încă 2,5 miliarde de euro în perioada 2020-2022 pentru “fantomizarea” afacerilor lor. Prin „ fantomizare” înțelegem implementarea de sisteme sau platforme în care furnizorii de servicii și clienții se pot întâlni pentru a face afaceri.

Sunt tendințe deloc lipsite de riscuri, întrucât nevoia crescută de a lucra de la distanță crește și riscul unor atacuri cibernetice, spune Leo Simonovich, responsabil global pentru securitate digitală și cibernetică la nivel industrial la compania germană Siemens. „Conexiunile de internet mai puțin fiabile, atacurile de inginerie socială împotriva angajaților și familiilor lor și greșelile neintenționate care apar în fluxuri de lucru necunoscute sunt noi riscuri potențiale.”

Companiile de utilități nu au de ales, trebuie să adopte acest traseu, îngrijorate de perspectiva de a fi amenințate de giganți tehnologici, precum Google, sau mari jucători din sectorul de petrol și gaze, între care BP, care săptămâna trecută a anunțat planuri de a se implica în generarea de electricitate din surse regenerabile. „Dacă nu o vor face, atunci giganții din zona de big data, precum Apple și Google, vor veni cu propriile aplicații lor și vor redefini relația cu clienții”, a spus Ingmar Wilhelm, președintele companiei Energisme ALNRG.PA, un start-up specializat în managementul infrastructurii de date pentru energie. „Iar virusul Covid-19 reîntărite acest mesaj.”