Un accent deosebit pus pe infrastructura de gaze naturale poate plasa regiunea într-un dezavantaj comparativ, avertizează profesorul Andreas Goldthau de la Institute for Advanced Sustainability Studies, din Potsdam. “Explicația este că vor fi astfel încorporate în sistem opțiuni structurale cu consecințe pe care nu ni le dorim neapărat”, a explicat el în cadrul conferinței “Romanian International Gas Conference” (RIGC), organizată de Energy Policy Group (EPG).
Vorbind despre rolul gazelor naturale în regiune și în mixul energetic al viitorului, el a contestat paradigma „combustibilului de tranziție”. „Da, gazul va fi cu noi în următorii 10 ani, Dar aș insista să găsim o altă poveste pentru gazele naturale – nu vorbim despre un combustibil de tranziție, ci despre unul pe care îl mai putem folosi o vreme, dar care trebuie să lase locul pentru ceva cu totul diferit”, a spus Goldthau. Aceasta ar putea fi o formă de electrificare, plus o formă de gaz neconvențional.
Acest lucru este implicit în „politicile actuale, care pot deveni chiar mai stricte, în domeniul climei” ale UE, între care Acordul ecologic european este elementul principal și, încă incomplet analizat în implicațiile sale. „Abia ce Parlamentul European a votat pentru creșterea obiectivelor de mediu de la 40% la 60% în sensul reducerii emisiilor de CO2, până în 2030. Guvernul german a aderat la acest obiectiv, la fel și alte guverne, ceea ce înseamnă într-o anumită măsură că această țintă va ajunge probabil în Legea Climei care se discută în prezent”, a spus Goldthau, doar pentru a concluziona: „Tendința este „renunță la gazele naturale!” Gazul nu va dispărea. Vom consuma în continuare molecule, dar acest lucru ar putea fi într-o măsură mai mare alte tipuri de molecule. Va fi hidrogen, va fi un gaz decarbonizat, nu gazul convențional”.
Profesorul Goldthau și-a mai susținut punctul de vedere cu previziunile Agenției Internaționale pentru Energie – AIE, din World Energy Outlook. „Dacă vă uitați la previziunile lor privind cererea de gaz în ultimii doi ani, veți vedea o tendință interesantă. În 2018, World Energy Outlook vorbea despre o cerere de gaze de 592 miliarde de metri cubi (mmc) în Europa, până în 2040. În 2019, cererea s-a redus cu aproape 40 mmc, la 557 mmc. În acest an, vorbim de 536 bcm, adică încă 20 mmc mai puțin.” Goldthau admite că numerele și scenariile AIE pot fi contestate. Cu toate acestea, „până la urmă, ne dau o tendință clară, iar tendința este că gazul va deveni tot mai puțin important din perspectivă energetică”, crede el.
Nu sunt doar chestiunile care țin de protecția mediului, explică el: „ceea ce vedem aici, evident, este o combinație între politici și evoluțiile pieței”.
Analizele economice înclină balanța împotriva gazelor naturale
Din perspectiva sectorului public, politicile UE tind să fie împotriva finanțării oricărui tip de infrastructură pentru combustibilii fosili. Un exemplu clar este Banca Europeană de investiții – BEI și politicile acesteia –„în esență, ceea ce fac cei de la BEI este să reducă toate fondurile care ar putea încuraja proiectele pe bază de combustibil în din 2021”.
„În schimb, vor investi un trilion de euro în politicile legate de climă în următorii doi ani. Va deveni o bancă pentru mediu și, apropo, va administra inclusiv banii din Fondul pentru o tranziție justă”, a precizat Goldthau. De asemenea, după cum a anunțat Comisia Europeană, vor fi reevaluate toate proiectele aflate acum pe lista proiectelor de interes comun, și este discutabil dacă toate cele mai bine de 30 de proiecte din sectorul gazelor naturale de pe lista PIC vor rămâne acolo în 2021, atunci când vor fi analizate în lumina noilor cerințe de durabilitate.
Mai mult, taxonomia UE va decide în mare măsură încotro se îndreaptă banii publici. “Și vor merge către proiectele care sunt durabile. Prin extensie, va fi mai greu pentru investițiile în gaze naturale să obțină bani, ceea ce, încă o dată, pune sub semnul întrebării dacă gazele naturale vor fi combustibilul de tranziție preferat. De asemenea, taxonomia UE exclude în mod explicit gazul natural ca combustibil de tranziție”, a subliniat profesorul Goldthau.
În ceea ce privește finanțarea privată, el consideră că banii se îndreaptă în principal către soluții inovatoare pentru electrificare. „Aici are loc cea mai mare parte a inovării, astfel încât costurile scad pentru energia solară și eoliană, costurile bateriilor scad, scad și cele legate de vehiculele electrice, scad în segmentul de electrificare a sistemului energetic. Aceasta înseamnă, de asemenea, că investițiile private se concentrează tot mai mult pe infrastructura de energie electrică, pentru rețele inteligente, pentru gestionarea rețelelor inteligente, digitalizare, identificarea de soluții inovatoare pentru cuplarea modulară a sectorului și alte asemenea.”
Nimic din toate acestea nu înseamnă că infrastructura de gaze nu va supraviețui, dar probabil că nu va mai exista o infrastructură nouă pentru gazele naturale. „Investițiile vor căuta îmbunătățirea sistemului actual, îmbunătățirea conectivității dintre rețelele existente și, eventual, trecerea acestor rețele către un viitor cu niveluri mai mici de carbon”, a precizat profesorul Goldthau.
Sistem energetic descentralizat, acționat de jos în sus, axat pe cercetare și dezvoltare
În opinia sa, politicile bune sunt cele care vor dori să capteze beneficiile viitorului, și nu avantajele pe termen scurt din prezent. „Un accent deosebit pe infrastructura de gaze naturale poate pune regiunea într-un dezavantaj comparativ, deoarece va introduce în sistem soluții structurale dure pe care nu ne dorim neapărat. În acest moment, avem un sistem care se bazează pe combustibil la intrare, pentru conversie – de obicei, un fel de termocentrală – și la ieșire, sub formă de servicii energetice, căldură, energie electrică etc. Sistem viitorului este exact opusul! Este în cea mai mare măsură descentralizat, astfel încât acordă o atenție mult mai mare realităților geografice în legătură cu resursele naturale. În cazul surselor regenerabile de energie, este modular, combină diferite surse în funcție de realitățile regionale, combină aceste surse într-un mod foarte flexibil, dar este în esență un sistem care funcționează de jos în sus, astfel încât structural este în contradicție cu un sistem centralizat. Și mai important, sistemele descentralizate vor fi spațiul de manifestare a majorității modelelor de afaceri. În viitor, se vor câștiga mulți bani legat de implementarea și întreținerea sistemelor scalabile; aceasta va dezvolta industriile serviciilor și soluțiile cu emisii reduse de dioxid de carbon, care vor avea ca obiectiv să ofere clienților produse personalizate, pe care aceștia să le poată folosi în contextele lor specifice. O mare parte din competitivitatea regiunii va depinde și de cât de importantă va fi zona de cercetare și dezvoltare, deoarece cercetarea și dezvoltarea nu se referă doar la construirea de soluții de afaceri, ci și la capitalul uman și la brevete, deci, în esență, este vorba despre a aduce mai în față zona cea mai avansată a lanțului de valoare. Aceasta este zona unde vrei să te afli! Competiția ecologică a început! Cred că aceasta este realitatea și cei care vor câștiga vor fi cei care dețin proprietatea intelectuală și soluțiile. Acestea vor pune în mișcare sistemul decarbonizat al viitorului”, a concluzionat profesorul Andreas Goldthau de la Institutul pentru studii avansate de durabilitate din Potsdam.
A treia ediție a Romanian International Gas Conference – RIGC, cu tema “Pactul Verde european și viitorul gazelor naturale”, se desfășoară în format online, în perioada 23-26 noiembrie. Mai multe informații AICI!