Bogdan Tudorache
Uniunea Europeană va ţine cont de specificul energetic al fiecărei ţări, iar România va avea libertatea să aleagă cum va atinge ţintele de mediu până în 2030, susține ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, confirmând informația publicată anterior de energynomics.ro, potrivit căreia Bruxelles-ul va accepta gazul ca soluție de tranziție pentru România.
„În Consiliul European s-a ajuns la acordul privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu minimum 55% până în 2030. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat că România s-a asigurat ca interesele sale să fie acoperite, inclusiv prin menţinerea deciziei asupra mixului energetic naţional şi utilizarea gazului în procesul de tranziţie. Un alt aspect important este că Uniunea Europeană va ţine cont de specificul energetic al fiecărei ţări, iar România va avea libertatea să aleagă cum va atinge aceste ţinte de mediu”, a subliniat Popescu, potrivit Agerpres.
Anterior, Niculae Havrileț, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, a declarat, pentru Energynomics, că discuțiile cu Bruxelles-ul sunt pozitive, iar executivul comunitar a înțeles că România are gazele proprii și se poate bucura de un tratament special.
”În cazul României, au spus că e o chestiune specială, întrucât noi avem gazele noastre. Putem să sprijinim gazul, dar să fie intercalat în niște proiecte sustenabile economic pe o perioadă mai lungă de timp – adică dacă tot facem, să facem ceva bun”, a spus Havrileț.
”Să avem în vedere că în scurt timp – 10-15 ani e o perioadă scurtă de timp – va fi înlocuit și gazul, și atunci tot ce facem să fie investiții performante pe bază de gaz. Ar trebui să țină vreo 30 de ani. Au (CE) spus că da, putem, avem această oportunitate, trebuie să o folosim, dar să avem în vedere proiecte viabile pe termen lung, când utilizăm gazul”, a spus el.
Vor continua, însă, finanțările, în contextul în care numeroase instituții financiare internaționale nu vor să mai finanțeze proiecte pe hidrocarburi?
”Se finanțează, cred că în cazul nostru o să ne dea (finanțare – n.r.), nu o să ia alții, care vor să importe gaz din Rusia. Au dat un comunicat (CE) în sensul că decarbonarea se poate face și utilizând gazul, ca și combustibil de tranziție, dar, cu mare grijă, și să avem grijă ca tehnologiile pe care le propunem să fie de ultimă generație, eficiente economic, șamd – și din punct de vedere al avizului de mediu, să respecte procedura DNH – does not harm, să nu impacteze foarte negativ mediul. E o discuție la CE să utilizăm cu grijă gazul și să nu depindem numai de el. Eu însă spun să trecem la regenerabile… Se vor da și subvenții (pentru regenerabile). Să vedem cât de tare vor intra regenerabilele în piață”, a mai spus Havrileț.
Vineri, Consiliul European, care reunește cei 27 de lideri naționali ai UE, a adoptat un nou obiectiv de reducere a gazelor cu efect de seră pentru 2030: -55% față de nivelurile din 1990, în creștere față de obiectivul anterior de -40%.
În concluziile lor, liderii au reafirmat că va rămâne la latitudinea fiecărui stat membru „să decidă asupra mixului energetic și să aleagă cele mai adecvate tehnologii pentru a atinge în mod colectiv obiectivul climatic 2030, inclusiv tehnologii de tranziție precum gazul”.