Economia României nu va beneficia de şansa unei redresări sustenabile, precum şi de energie la preţuri competitive în următoarele decenii, fără o creştere semnificativă a ritmului de absorbţie a fondurilor europene, de minimum trei ori faţă de ritmul actual, şi fără luarea în considerare a finanţării pentru integrarea tehnologiilor verzi, inclusiv pe bază de hidrogen, conform Horvath&Partners.

„Cred că România trebuie să declare prioritate zero absorbţiei integrale a fondurilor europene avute la dispoziţie, precum şi utilizarea acestora în domeniile care creează competitivitate pe termen lung. Între priorităţi se află digitalizarea şi energia regenerabilă, inclusiv tehnologiile emergente adiacente, în principal hidrogenul, care ar trebui să determine preţuri competitive ale energiei electrice în circa un deceniu şi să poată asigura atât securitatea energetică, cât şi un impuls major pentru economia locală. Tocmai de aceea, este vital ca, în cel mai scurt timp, ţara noastră să pună la punct o Strategie Naţională eficace de utilizare a fondurilor europene şi paşii prin care se va asigura absorbţia integrală a acestora. Nu este doar sarcina autorităţilor să întocmească un astfel de program, ci trebuie angrenate şi companiile, inclusiv cele private, întregul mediu de afaceri care este direct interesat de clarificarea şi găsirea celor mai adecvate răspunsuri la provocările actuale. Horvath & Partners are în plan susţinerea şi implicarea într-un astfel de demers, atât prin prisma activităţii de consultanţă de management, cât şi a experienţei de peste patru decenii în derularea a numeroase proiecte locale şi regionale, inclusiv în ceea ce înseamnă tehnologia hidrogenului”, a explicat Kurt Weber, director general al Horvath & Partners România.

„O industrie energetică depăşită tehnologic per ansamblul ei loveşte puternic competitivitatea tuturor industriilor care au o pondere semnificativă a energiei electrice în costul de fabricare a produselor. Fără energie curată, care să acopere necesităţile şi care să fie oferită la preţuri competitive, lanţul de valoare al oricărei economii nu poate determina un avantaj competitiv sustenabil”, a adăugat Weber.

Hidrogenul verde este o şansă pe care România nu ar trebui să o rateze.

„Chiar dacă tehnologiile pe bază de hidrogen verde nu sunt încă la maturitate, iar în prezent hidrogenul produs din combustibili fosili are un cost de 2-3 ori mai mic, ele reprezintă viitorul în energie. Strategia la nivel mondial, pe care o urmează atât Uniunea Europeană cât şi ţări ca SUA, Japonia, Coreea de Sud sau China, este ca, în circa zece ani, hidrogenul verde să poată fi produs pe scară largă şi la preţuri competitive. România trebuie să se implice în tehnologiile care produc şi utilizează hidrogen obţinut fără emisii sau prin captarea acestora, pentru a putea avea o poziţie în cursa tehnologiilor viitorului, pe bază de energie curată. Suntem în postura în care am putea avea avantajul competitiv de a fi una dintre puţinele ţări cu rezerve semnificative de gaz natural. Acesta, în combinaţie cu tehnologii de captare a carbonului, ar putea fi una dintre cele mai competitive tehnologii de producere a hidrogenului albastru, adică hidrogen fără emisii de gaz de seră”, a mai spus Weber.