Sustenabilitatea clădirilor devine tot mai mult un element de interes pentru clădirile private, în speță cele de birouri și comerciale, ne-a spus Denisa Diaconu, analist de politici energetice și manager de proiecte la Energy Policy Group. Clădirile publice pot să își asume rolul de model, ne-a spus, “iar acest lucru poate porni chiar cu școlile, de vreme ce acestea captează interesul public, ceea ce va spori gradul de conștientizare privind beneficiile eficienței energetice”. Mai multe despre subiect în acest interviu, prilejuit de debutul lucrărilor de renovare energetică la Liceul Tehnologic „Elie Radu” din Ploiești, o inițiativă a Energy Policy Group (EPG), prin România Eficientă, cel mai mare proiect privat de interes național dedicat eficienței energetice în clădiri.

De ce ați început acțiunile din cadrul proiectului România Eficientă cu eforturile de renovare a unor școli?

Aș pleca de la un proverb extrem de sugestiv pentru rolul comunității în dezvoltarea generațiilor viitoare: „E nevoie de un sat întreg ca să crești un copil”. Să asigurăm condiții bune de învățare pentru copii este cea mai importantă datorie pe care o avem, iar reabilitarea energetică a școlilor este un pas esențial în această direcție.

Elevii sunt principalii beneficiari ai lucrărilor de renovare pe care le realizăm și vorbim de câteva sute de elevi pentru fiecare școală.

Așa cum știți, la finalul lunii august am demarat lucrările de renovare energetică aprofundată, la standarde nZEB (clădiri cu consum de energie aproape de zero), a primei școli selectate în acest program. Este vorba despre un corp de clădire al Liceului Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești, clădire care găzduiește atât săli de curs, la parter, cât și un cămin-internat, la etajele superioare. Vrem să fie prima sau cel puțin printre primele școli din România renovate la aceste standarde.

Investiția totală estimată pentru reabilitarea acestei clădiri este de aproximativ un milion de euro, fiind susținută de către OMV Petrom, sponsorul oficial al proiectului România Eficientă. Doar prin această renovare, care reprezintă un proiect-pilot, vom crea condiții mult mai bune de studiu pentru aproximativ 250 de elevi și 60 de cadre didactice.

Beneficiile renovării energetice a unei clădiri asupra ocupanților sunt numeroase. Referindu-ne strict la școli, ele țin de protejarea sănătății, dar și de creșterea performanței școlare, ceea ce pe termen lung va contribui la dezvoltarea societății. Așadar, acesta este principalul argument pentru toată munca pe care vrem să o realizăm.

Cum ar trebui să arate o școală bine renovată energetic? Care sunt indicatorii de urmărit?

Una dintre problemele majore în școli este calitatea aerului interior, așa că orice lucrare de renovare trebuie să aibă ca obiectiv principal, dincolo de reducerea facturilor la energie, îmbunătățirea calității aerului interior. De altfel, primul lucru care te frapează când intri într-o sală de clasă este slaba calitate a aerului interior și condițiile de aerisire precară, deși copiii poate nici nu își mai dau seama de acest lucru. Prin lucrările de renovare pe care le vom realiza la școala din Ploiești avem în vederea montarea unor sisteme performante de ventilare mecanică, care vor asigura un schimb constant și controlat al aerului, astfel încât să existe în permanență un debit de aer proaspăt controlat.

De asemenea, avem în vedere modernizarea sistemului de iluminat, prin înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent existente cu unele corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, oferite de sponsorul Signify. Calitatea luminii – dacă ne referim la intensitatea sau culoarea acesteia, ori la cantitatea de lumină naturală – este un alt parametru determinant pentru performanța școlară a elevilor, dar și pentru starea de spirit bună a profesorilor.

Vorbim, de asemenea, despre importanța confortului termic. Din păcate, multe școli din România au probleme numeroase care țin de izolația termică a clădirii și de sistemul de încălzire. Foarte mulți copii sunt nevoiți să învețe iarna fie în săli răci, fie în săli supraîncălzite, pentru că sistemul de încălzire este vechi, ineficient și nu oferă posibilitatea de a regla temperatura la interior, astfel încât să fie setată la nivelul optim. Vara, temperaturile din sălile de clasă, mai ales în cele cu expunere sudică, depășesc cu mult nivelul de confort termic.

Nici nu realizăm cât de importante sunt toate aceste elemente, deși ele sunt bine documentate științific și există studii care demonstrează impactul acestor elemente asupra performanței școlare. De exemplu, modelările derulate de Institutul European pentru Performanța Clădirilor (BPIE) arată că, într-un interval de temperatură cuprins între 20°C și 32°C, o reducere cu 1°C a temperaturii din clădire crește performanța de învățare a elevului cu 2,3%.

De asemenea, expunerea copiilor la zgomot cronic le afectează atenția, memoria, abilitățile de citire, cât și performanța la teste naționale standardizate. Pe site-ul România Eficientă găsiți numeroase analize care indică importanța clădirilor sănătoase. Există o legătură strânsă între sănătatea clădirilor, în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului, și o serie de boli cauzate de starea precară a clădirilor (umiditate, igrasie etc). Așadar, câștigăm din multiple puncte de vedere făcând aceste renovări la standarde moderne. Și este foarte mult de lucru în această direcție în școlile din România.

Care sunt principalele provocări? Țin ele mai degrabă de oameni sau de instituții?

Avem ambiții importante prin proiectul România Eficientă. Nu avem în vedere doar simple anvelopări, ci proiecte de renovare aprofundată, pe deplin aliniate cu noile standarde ale UE. Una dintre principalele provocări este acum dată de scumpirea puternică a materialelor de construcții, dar și de lipsa normelor de implementare a standardului nZEB, care cred că vor fi publicate totuși până la finalul anului, pentru că se lucrează la ele. Trebuie să evităm riscul de a „supratehnologiza” prin reglementările naționale standardul nZEB, devenit obligatoriu de la începutul acestui an pentru toate clădirile noi sau cele care vor fi supuse unor lucrări de renovare majoră.

Dacă ne referim la public, cred că e nevoie în continuare de eforturi susținute prin campanii de educare și conștientizare privind eficiența energetică. Risipa de energie este o problemă extrem de gravă. Ca țară, suferim în mod congenital de risipă și ineficiență. Așadar, e nevoie de o schimbare de mentalitate. Un rol important de jucat îl au tinerii, pentru că ei au puterea de a inspira comunitățile din care fac parte – familii, școală, cercuri de prieteni etc. – pentru un consum responsabil al resurselor.

Care este potențialul de replicare al proiectelor pe care le desfășurați?

Suntem pe deplin conștienți că ceea ce ne propunem să realizăm în școlile pe care le vom renova prin proiectul România Eficientă va avea valoare de model pentru municipalități, care să poată fi replicat prin alte programe de finanțare, sau prin alte proiecte realizate în parteneriat public-privat.

Pe de altă parte, scopul nostru nu este să creăm „o bijuterie a tehnologiei” la care nimeni să nu poată avea acces, din cauza costurilor mult prea ridicate cu tehnologia. Ne dorim să obținem un proiect realist, la standarde avansate de performanță energetică, dar la costuri suportabile pentru autoritățile locale din țară. Sunt sigură că vor exista multe proiecte similare, pentru că există interes și, mai ales, finanțare disponibilă la nivel european și național. În plus, Comisia Europeană insistă pe rolul de model pe care trebuie să și-l asume autoritățile publice în renovarea energetică a clădirilor, iar noi credem că școlile sunt cel mai bun punct de plecare pentru „valul de renovare” a clădirilor din România.

Oricât de generos, este evident că un proiect precum România Eficientă nu poate rezolva toate problemele. Aveți în vedere vreo formulă prin care să continuați / extindeți acest gen de proiecte folosind însă finanțare europeană (PNRR, fonduri structurale)?

Din păcate, situația din România în privința stării clădirilor școlare nu este una prea optimistă. O analiză pe care am efectuat-o în a doua parte a anului trecut pe baza datelor Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, culese prin platforma siiir.edu.ro, arată că în 49% (adică 4.806) dintre unitățile școlare analizate, cel puțin o clădire utilizată de către elevi sau profesori necesită reabilitare. Din 11.571 unități școlare din România care au oferit date privind accesul la utilități, 1.874 unități școlare (respectiv 16%) nu au apă curentă în niciuna dintre clădirile ce aparțin unității respective.

Așadar, iată că la noi în țară există, în continuare, atât de multe școli care nu au acces la utilități minimale. Acest lucru creează o diferență foarte mare între standardele actuale de renovare pe care le are în vedere UE și pe care noi vrem să le implementăm prin proiectul România Eficientă și realitatea din țară. Deci este enorm de lucru.

Prin inițiativa Comisiei Europene denumită „Valul de renovare” a clădirilor, România va avea la dispoziție fonduri europene uriașe destinate lucrărilor de renovare a clădirilor, pentru creșterea eficienței energetice a acestora. Bani vor fi, avem însă nevoie de viziune și de acțiune, să absorbim efectiv aceste fonduri, pentru că sunt o oportunitate de neratat. Cred că le putem utiliza inteligent, cu viziune pe termen lung, dacă începem cu clădirile școlare. Renovând școlile din România, câștigurile sunt uriașe: nu doar că elevii vor studia într-un mediu mai sănătos, favorabil performanței școlare, ci școala va deveni un „atelier” practic în sine, care îi va învăța despre beneficiile uriașe ale eficienței energetice. Aceasta este o lecție valoroasă pentru generația tinerilor de azi.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din septembrie 2021 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.