Schema de ajutor privind exceptarea de la plata unui procentaj din certificatele verzi (CV) implementează Ghidul Comisiei Europene pentru sectorul energiei regenerabile, care confirmă posibilele distorsiuni pe care asemenea subvenţii le pot crea, spune Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC).
„ABIEC reafirmă faptul că exceptarea companiilor industriale de la plata unei părți din suprataxele pentru electricitate sprijină competitivitatea industriei din România, poziţia sa la nivel internaţional, precum şi peste 1,5 milioane de locuri de muncă, la nivel local.
Această exceptare vine într-un context european mai amplu, care vizează sprijinirea industriei din Europa, fiind o recunoaştere a faptului că toate ţările din Uniunea Europeană (UE) iau măsuri pentru consolidarea propriilor industrii, inclusiv ţări dezvoltate precum Germania şi Franţa”, se arată într-un comunicat primit de energynomics.ro.
Decizia de exceptare a companiilor industriale de la o parte din costurile cu energia regenerabilă confirmă faptul că dezvoltarea economică nu poate fi generată în absenţa industriei prelucrătoare. Acesta este un pas vital pentru sprijinirea industriei din România, care creează valoare adăugată, încurajează exporturile şi este responsabilă pentru creșterea economică.
Comisia Europeană a confirmat că “taxele percepute pentru sprijinirea producţiei de energie din surse regenerabile reprezintă o parte importantă a facturii plătite de industrie. Acest fapt constituie o povară foarte mare pentru unele companii energo-intensive, în special pentru cele expuse la o competiţie puternică pe plan internaţional”.
Scutiri de până la 85%
Pe baza Ghidului UE, autorităţile din România au implementat o schemă de reducere a suprataxelor cu certificate verzi pentru companiile industriale, în funcţie de consumul acestora, de până la un maxim de 85%.
Companiile exceptate trebuie să îndeplinească un set de criterii clar definite. Concret, consumatorii industriali de energie care beneficiază de exceptarea de la schema de sprijin acordată producătorilor de energie regenerabilă nu au datorii la bugetul de stat, implementează măsuri pentru creşterea eficienţei energetice, menţin numărul de locuri de muncă şi încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru sprijinirea specializării personalului actual şi viitor.
Această schema de exceptare – deja implementată la nivelul Uniunii Europene – a fost chiar mai necesară pentru companiile care activează în România. Sectorul energiei regenerabile a crescut exponenţial în ultimii ani, astfel încât România a reuşit să atingă, cu şase ani înainte de termen, ţinta de 20% energie produsă din surse regenerabile. În consecinţă, schema de sprijin pentru energie regenerabilă a influenţat costurile totale cu energia, care au atins un nivel insuportabil pentru consumatorii industriali din România.
Creşterea necontrolată a subvenţiilor pentru energia regenerabilă a condus la mărirea anualizată cu 30% a taxelor totale plătite de consumatori. O asemenea creştere ar fi exclus companiile româneşti din zona de competitivitate şi ar fi condus la reducerea activităţii industriale. Ghidul UE vizează aceste distorsiuni în mod specific, încă din 2014.
Acesta constituie un angajament direct luat de toate ţările din UE pentru a permite companiilor industriale să se dezvolte şi să rămână competitive, fără să fie nevoite să suporte povara unui sprijin semnificativ acordat companiilor private din sectorul energiei regenerabile.
ABIEC precizează că exceptarea este, de fapt, o reducere a unei taxe, măsură fără niciun efect asupra bugetului de stat, în condiţiile în care schema finanţează companii private care investesc în energie regenerabilă. Aşa cum au precizat anterior, membrii ABIEC consideră că nu ar trebui să fie transferate către consumatorii individuali costurile cu exceptarea.
Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie include cei mai mari consumatori de energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal România, Lafarge Romania, Tenaris şi Saint Gobain, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România. Aceste companii sunt angajatori direcţi pentru peste 30.000 de oameni şi sunt indirect responsabile pentru alte 170.000 de locuri de muncă ale companiilor contractoare.
Membrii fondatori plătesc anual peste 130 de milioane de euro la bugetul de stat şi la bugetele locale, au exporturi cumulate de peste un miliard de euro şi au realizat invesţii care depăşesc 1,5 miliarde de euro în România, având strategii de dezvoltare pe termen lung pentru operaţiunile locale.
